Condusul maşinii electrice devine o experienţă, însă, imediat cum porneşti motorul. Nu se aude nici o turaţie, ci se aprinde un banal indicator verde! Când porneşti la drum se simte ca atunci când maşina o ia la vale, la ralanti. Liniştea e pertubată doar de sunetul rulajului cauciucului pe asfalt şi de un bâzâit care seamănă cu sunetul unei turbine, atunci când acceleraţia e călcată la maxim.
Cum motorul e unul foarte puternic maşina a fost limitată electronic la o viteză de 135 km/h. Chiar şi aşa în momentul când pedala de acceleraţie e călcată cu nesaţ maşina ecologică se transformă într-o sportivă veritabilă. Autonomia Fluence-ului e de 180 de kilometri.
Deşi e o maşină cu un portbagaj mai mult decât generos, aproape 600 de litri, în cazul variantei electrice această calitate a fost alterată. Mai mult de trei sferturi din portbagaj este ocupat de acumulatorul imens. Din cauza greutăţii acumulatorului în curbe mai strânse, la viraje mai bruşte, sistemul de control al tracţiunii şi direcţiei, ESP, îşi face datoria cu brio, întrucât tendinţa maşinii e să derapeze.
Se spune că maşina electrică e unul dintre duşmanii pietonilor, din cauza faptului că motorul nu scoate nici un zgomot. Într-adevăr, pietonii neatenţi dar şi şoferii trebuie să fie cu băgare de seamă. De afară, mai ales dacă există alte zgomote, maşina nu se aude deloc.
Din păcate, momentan, în ţara noastră, un asemenea autovehicul poate fi încărcat doar la priza de acasă. Şi asta dacă locuieşti la curte, altfel e cam greu să tragi un prelungitor de la etajul blocului.
Oficialii ministerului mediului susţin din fericire acest tip de autovehicul. Astfel, dacă cele patru maşini vor fi lansate începând cu toaman acestui an, nu ar trebui să ne mire dacă prin parcări sau benzinării vor apărea borne de alimentare. Acestea sunt nişte dispozitive care transmit curent electric către acumulatorul maşinii. Şoferul poate folosi cardul bancar pentru a achita cantitatea de curent cumpărată, întrucât dispozitivul e dotat şi cu un cititor de carduri.