Ce poți să vezi vizitând „Foișorul de Foc” din București. Peste 10.000 de obiecte sunt expuse în Muzeul Naţional al Pompierilor

Vorbim de o clădire istorică din București ce are 42 de metri înălțime. Aflat la câteva minute de Piața Obor și Calea Moșilor, clădirea servea în trecut drept turn de observare și anunțare a incendiilor.

Conform informațiilor, „Foișorul de Foc” a fost construit în perioada 1891-1892, iar planurile au fost realizate de George Mandrea, cel care în acea perioadă era chiar arhitectul-șef al Bucureștiului. Inițial s-a numit „Rezervorul de la Iancu” și a costat 200.000 de lei.

Foișorul de Foc a fost gândit a avea și rolul de turn de apă. După finalizarea construcției însă, compania locală de apă nu a avut pompe suficient de puternice pentru a-l umple cu apă.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 27

Muzeul Național al Pompierilor s-a deschis oficial în 1963

Datele istorice notează că Foișorul a fost folosit de către pompieri până în 1935, când și-a pierdut rolul, întrucât în București se ridicau tot mai multe clădiri înalte, iar introducerea telefoniei făcea inutilă existența unui turn de veghe.

Recomandări

Un tată și-a manipulat psihologic fiul pentru a-și demoniza mama. Bărbatul a fost condamnat la închisoare, sentință fără precedent în România

Foișorul a rămas în serviciul pompierilor până în 1934, după care a fost închis și utilizat ca spațiu de depozitare. Între anii 1960-1963, clădirea a fost consolidată și renovată, fiind transformată în Muzeul Național al Pompierilor, care s-a deschis oficial în anul 1963. Din 1972, muzeul a intrat în subordinea Comandamentului Pompierilor.

„Inaugurarea după trei ani de eforturi pentru consolidarea şi modernizarea acestuia este o celebrare a tradiţiei, a sacrificiului şi a identităţii noastre naţionale. Din 1978 nu se mai efectuaseră reparații”, a fost mesajul transmis de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

Acesta a precizat că „este un monument istoric care a vegheat asupra Bucureştiului şi asupra bucureştenilor timp de mai bine de un secol. Acest edificiu emblematic, martor al atâtor momente cruciale din istoria noastră, a fost consolidat şi reînviat pentru a continua să inspire generaţiile viitoare”.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Valoarea lucrărilor de consolidare: 25 de milioane de lei

Muzeul deține mai multe obiecte de colecție ale pompierilor militari și civili, accesorii și materiale specifice stingerii incendiilor. Zeci de costume specifice vremurilor sau instrumente pe care pompierii le foloseau pe teren.

Potrivit ministrului, valoarea lucrărilor de consolidare s-a ridicat la aproximativ 25 de milioane de lei.

„Consolidarea a constat în conservarea şi restaurarea obiectivului, materiale cu proprietăţi şi aspect identic cu cele originale, lucrări de refacere integrale de elemente ornamentale, refaceri de finisaje, înlocuiri de echipamente, dotarea imobilului.

„Fiecare obiect, fiecare uniformă sau echipament expus aici poartă cu sine o poveste, povestea unor oameni care de-a lungul timpului au ales să pună siguranţa şi binele comunităţii şi al cetăţenilor mai presus de propria viaţă”, a mai punctat ministrul Afacerilor Interne.

Recomandări

Ce înseamnă alegerea lui Donald Trump pentru România și pentru nepoții paravan

Alte muzee ale pompierilor se mai găsesc la Jimbolia (județul Timiș), Teremia Mare (Timiș) și Lipova (Arad).

Inaugurarea chiar de Ziua pompierilor

Pe 13 septembrie se sărbătorește de fiecare dată în România, Ziua pompierilor. Demersul organizat la nivel naţional are rolul de a marca la nivel public eroismul pompierilor militari în bătălia din Dealul Spirii împotriva forţelor otomane, pentru apărarea Revoluţiei de la 1848.

În volumul „Istoria României în date” se arată că „pentru a înăbuşi mişcarea de revoltă din Ţara Românească, la 13 septembrie 1848, forţele otomane conduse de generalul Fuad Paşa au intrat în Bucureşti”.

Atunci s-a desfăşurat bătălia din Dealul Spirii, ultima confruntare armată de pe teritoriul românesc între contingente militare ale Ţării Româneşti şi otomane.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro