ComenteazăGuvernul a adoptat miercuri ordonanța de urgență privind amânarea ratelor cu 9 luni, însă aceasta nu are acordul bancherilor, deși Adrian Câciu, ministrul finanțelor, anunța miercuri că ordonanța a fost avizată de instituțiile financiare și Banca Națională a României (BNR).
„Moratoriul a fost avizat și de Banca Națională a României (BNR), dar și de Asociația Română a Băncilor (ARB)”, a spus Câciu.
Asociația Română a Băncilor nu a fost însă de acord cu modul în care a fost formulată ordonanța, au declarat pentru Libertatea surse din mediul bancar.
Potrivit surselor, bancherii au transmis un punct de vedere către Finanțe în care arătau că există două posibilități:
- fie sunt acceptate o serie de condiții ale băncilor pentru a putea demara moratoriul,
- fie se fac restructurări de credite individual, de la caz la caz.
Condițiile cerute nu au fost însă acceptate, iar acestea nu se regăsesc în ordonanța adoptată.
ARB nu are drept de avizare conform legii, însă a transmis în perioada de dezbatere publică a proiectului punctul de vedere al băncilor, funcționarea acestora fiind direct vizată.
Libertatea a solicitat un punct de vedere din partea Ministerului Finanțelor. Până la momentul publicării articolului, nu am primit niciun răspuns.
Nu există exceptare de la provizioane
Principala problemă o constituie faptul că, spre deosebire de moratoriul din 2020, nu există o exceptare din partea autorităților europene, astfel încât băncile să nu fie obligate să facă provizioane pentru împrumuturile amânate.
Provizioanele sunt sume de bani pe care băncile trebuie să le pună deoparte în caz de neplată a creditelor. Dacă clienții nu restituie banii, băncile trebuie să își asume aceste pierderi.
Bancherii spun că statul nu a îndeplinit condițiile cerute de bănci.
Am zis că suntem de acord, dar să avem un ghid european care în schimbul creditelor amânate să ofere scutire de provizioane. Există această scutire de la Autoritatea Bancară Europeană? Nu. Atunci ți se pare că suntem de acord?
Bancher pentru Libertatea:
Bancherii au avertizat că dacă trebuie să facă provizioane, atunci capacitatea de a acorda noi împrumuturi va fi afectată, iar în cazul unor bănci ar putea însemna chiar obligații ce depășesc capitalul.
„În absența unei astfel de excepții, băncile vor fi obligate să provizioneze, ceea ce le va afecta negativ solvabilitatea și capacitatea de a credita economia într-un ritm susținut”, spun sursele din domeniul bancar.
Avertismentul bancherilor
Aceștia avertizează că măsura nu îi va ajuta pe cei cu probleme financiare, însă va crea neajunsuri sistemului bancar.
Niciun client care are restanțe acum nu va putea aplica la moratoriu. Practic, nu-i ajută pe cei care au dificultăți reale.
Bancher:
„Dacă acum un client nu poate să plătească 700 de lei, crezi că va plăti la anul, când vor crește și ROBOR, și IRCC, și se vor aduna și ratele amânate?”, se întreabă retoric acesta.
Sfaturi pentru clienți
Bancherii sfătuiesc debitorii cu probleme să se adreseze băncilor pentru a găsi o soluție de comun acord.
„Măsurile ce pot fi luate sunt refinanțare, rescadențare, amânare la plată. Cei care au cerut trecerea de la ROBOR la IRCC, dar nu li s-a aprobat ar trebui să facă refinanțare, iar cei cu credite ipotecare să aibă dobânzi fixe pentru o perioadă”, spune bancherul.
Românii care au probleme cu plata ratelor pot face individual restructurarea creditelor în baza Ordonanței de Urgență 52/2016.
Guvernul a ignorat propunerile băncilor
Conform Profit.ro, niciuna dintre propunerile băncilor nu a fost acceptată de Ministerul Finanțelor și nu se regăsește în ordonanța privind amânarea băncilor.
Pe lângă problema centrală a provizioanelor, băncile au cerut ca interdicția privind neacordarea de dividende pentru firmele care apelează la măsură să se aplice și statului, însă Guvernul și-a acordat tratament preferențial.
Astfel, companiile de stat pot să își amâne ratele la credite și în același timp să dea și dividende acționarilor, adică statului.
În privința persoanelor fizice, ordonanța vorbește de „incapacitate de plată”, însă aceasta este neclar definită, deși există o variantă legală deja definită, respectiv insolvența.
De asemenea, băncile acuză că Guvernul a inclus în expunerea de motive creșterea prețurilor la energie și gaze, însă tot Guvernul a prelungit cu un an plafonarea și compensarea ratelor, până în aprilie 2023.
O altă propunere venită din partea băncilor a fost ca moratoriul să fie până la 31 ianuarie, nu 31 aprilie 2023. Nici aceasta nu a fost inclusă.
Băncile au mai cerut și modificarea Codului Fiscal pentru a elimina prevederile care frânează vânzarea creditelor neperformante și regândirea țintelor privind acest indicator. Conform sursei citate, BNR are o țintă de 5%, dar a cerut băncilor să ia măsuri pentru a ajunge chiar mai jos, la 3%.
Indicatorul se afla la 3,31% în martie, scăzând de la 3,94% în martie 2021.
O altă solicitare a fost ca statul să garanteze dobânzile amânate pentru toate creditele ipotecare, nu doar pentru cele de la programul Prima Casă.
Vechii datornici
Băncile au mai cerut și excluderea debitorilor care au încă sume de plată din moratoriul precedent, din 2020.
Alte propuneri au caracter tehnic și vorbesc de clarificări privind persoanele fizice autorizate sau creditele din surse care nu sunt certe pentru companii.
Isărescu a avertizat că debitorii vor plăti mai mult
Anterior, în luna mai, guvernatorul Mugur Isărescu a lăsat să se înțeleagă că amânarea ratelor nu este potrivită într-o perioadă în care dobânzile cresc, deoarece cei care vor folosi această măsură vor ajunge să plătească mai mult.
„Problema cu un eventual moratoriu este că de regulă se introduce când dobânzile sunt stabile, nu când se duc în sus, că altfel debitorul are percepţia că e păcălit. Nu? Îmi amân ratele şi plătesc mai mult”, afirma Isărescu.
Amânarea ratelor a fost inițial în pachetul social de măsuri prezentat de coaliție în luna aprilie, dar apoi a fost retrasă din listă. Ulterior, propunerea a fost din nou adusă în spațiul public, ceea ce i-a luat prin surprindere pe bancheri.