„Nu știm cum o vor aplica. Pare că vor să se grăbească, noi le ziceam să mai aștepte, pentru că dobânzile cresc. Nu ne este clar cum și efectiv când va fi aplicată. Au zis că vor stabili prin OUG modalitățile de aplicare. Care încă nu-s clare. Se poate impune, dar mă îndoiesc că va fi eficientă…”, spune o voce din lumea băncilor, pentru Libertatea.
Problema este că băncile încă nu sunt de acord cu măsura.
În 2020, când s-a aplicat precedenta amânare a ratelor, autoritățile europene au permis băncilor care o aplică să nu mai facă provizioane pentru creditele amânate.
Provizioanele înseamnă că băncile trebuie să vină de acasă cu bani pentru a compensa creditele amânate.
Însă în acest caz, nu mai există prevederea specială europeană.
Băncile încă nu sunt de acord. Iar BNR nu le scutește de provizionarea creditelor care se amână. Le costă mult amânarea în cazul ăsta.
Surse bancare:
Un alt bancher s-a declarat la rândul său mirat de anunțarea măsurii: „În ultima lună și jumătate nu s-au mai purtat discuții pe această temă”.
Impact pe consumator, în economie și pe sistemul bancar
Acesta spune că moratoriul va avea efecte multiple, cu impact pe consumator, pe economie și pe sistemul bancar.
„Dacă o persoană își amână creditul de la 1 iulie până în aprilie 2023, la dobânda din 2023 se adaugă creșterea de sumă. Inflația este de 14%, este clar că BNR va opera alte creșteri de dobânzi, care vor pune din nou presiune pe creșterea ROBOR. Soluția este restructurarea creditelor, cea mai bună soluție este să discute cu băncile”, spune acesta.
În privința impactului pe economie, acesta spune că măsura va duce la creșterea inflației.
Cred că ei apelează la măsură ca să creeze consum, care mai departe să crească economia. Asta o să pună însă presiune suplimentară pe inflație. E o greșeală să aduci bani noi în consum.
Bancher:
În privința impactului asupra sistemului bancar, reprezentanții săi vor să existe scutire de provizioane. De asemenea, cer ca măsura să se aplice doar celor în nevoie, nu tuturor.
„Noi nu respingem ideea, dar trebuie să existe ghid EBA (Autoritatea Bancară Europeană – n.r.) În plus, este o diferență între cei care pot să plătească, dar vor să apeleze la moratoriu, și cei care nu pot”
Despre subiect a scris și Ziarul Financiar. Acesta citează bancheri care spun că nu este clar care sunt condiţiile, ce criterii de departajare a clienţilor vor exista, dacă vor fi suficiente simple solicitări de amânare transmise de clienţi băncilor sau dacă trebuie trimise şi documente justificative. De asemenea, nu se ştie nici cine suportă costurile.
Retrasă acum două luni, introdusă acum
Coaliția de guvernare a anunțat luni amânarea ratelor cu până la 9 luni pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare.
Măsura face parte din pachetul „Sprijin pentru România”, în valoare de 1,1 miliarde de euro. Alături de amânarea ratelor, coaliția a anunțat acordarea de ajutoare pentru pensionarii cu pensii mici și creșterea salariilor bugetarilor.
Măsura privind amânarea ratelor era vizată în pachetul inițial de măsuri din luna aprilie.
Însă coaliția a renunțat la această măsură și a adoptat acordarea de vouchere de 50 de euro pentru persoanele cu venituri mici.
Bancherii au arătat la acel moment că amânarea ratelor aduce de fapt o povară mai mare pentru cei care apelează la ea, deoarece la final vor plăti mai mult, ca urmare a faptului că dobânzile sunt în creștere.
„Amânarea ratelor nu reprezintă o scutire de rate și de dobânzi, drept pentru care modul în care la finalul acestei amânări, în context de creștere a dobânzilor, ar fi resimțită măsura, ne-a făcut să analizăm în continuare împreună cu sistemul bancar pentru a găsi soluții mai bune pentru cetățeni și, mai ales, pentru companii”, afirma atunci și Adrian Câciu, ministrul de finanțe.
Indicele ROBOR, în funcție de care se calculează ratele pentru românii cu credite vechi în lei a ajuns la aproape 6%.