Comentează– Libertatea: Câte secții de votare sunt în Germania anul acesta?
– Emil Hurezeanu: La alegerile parlamentare avem 61 de secții de votare față de 80, câte am avut la prezidențiale. În multe secții s-a votat puțin, iar mobilizarea costă și atunci ideea a fost că unde s-a votat sub 1.000 de persoane, să nu mai facem.
– A fost dificilă organizarea alegerilor pe timp de pandemie?
– A fost mult mai dificil. Am cerut în august numărul de secții și ministrul de interne (german, n.red.), cu care am stabilit o relație la alegerile trecute, nu ne-a dat răspunsul decât acum 10 zile. Nu știau nici ei cum evoluează situația pandemică în Germania: de exemplu, în septembrie a fost mai rău decât în octombrie.
„Românii s-au implicat în organizarea alegerilor la fel ca înainte de pandemie”
– Ați găsit ușor membri pentru comisia de votare?
– Nu au fost reținuți. Toate locurile sunt ocupate în comisiile de votare. În primul rând, am apelat la aceiași ca la prezidențiale. Am avut o mică temere că partidele nu-și trimit la timp reprezentanții, dar i-au trimis. La întâlnirile acestea de pregătire (a alegerilor) în care vorbim cu diaspora ar fi fost interesant să ne întâlnim cu reprezentanții tuturor partidelor de aici, dar nu vin reprezentanții altor partide. Cei mai mulți sunt din noua generație, preponderent Diaspora Civică, USR-PLUS.
– Românii s-au implicat în organizarea alegerilor la fel ca anul trecut?
– Da, la fel de mult, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, asta mi-a plăcut. Au fost cazuri în care ei au găsit spații pentru secții de votare, deci voluntariatul a funcționat bine. Există acest spirit civic, voiau să vorbească cu noi, am și făcut câteva întâlniri video cu grupuri din diaspora, ne-au pus tot felul de întrebări și, bineînțeles, ne-au spus: „Nu vă lăsați, obțineți cât mai multe secții de votare”.
Pe vremea aia mai aveam speranța că sunt 12 deputați. Eu nu-s de părere că dacă sunt doar șase deputați pentru care se votează, că asta nu are importanță. Importante sunt posibilitatea de a vota, dorința oamenilor de a vota și crearea posibilității de a vota.
Românii cu care am discutat noi erau frustrați că, deși diaspora înseamnă milioane de români, aceștia sunt reprezentați doar de doi senatori și patru deputați, la fel ca Tulcea, un județ cu 200.000 de locuitori.
Emil Hurezeanu:
Au dreptate. E o formă de a nu ține cont că sunt milioane de alegători pe care îi ții parcați doar pentru șase parlamentari. Pe de altă parte, nimeni nu exclude că diaspora n-ar face parte din națiunea română din moment ce la europarlamentare și prezidențiale nu există niciun fel de îngrădire.
Voturile astea sunt și un exercițiu civic-politic, singurul care le-a rămas cu legătură cu țara lor.
Emil Hurezeanu:
– Credeți că românii din străinătate ar vota în număr mai mare la parlamentare, dacă ar fi reprezentați de mai mulți senatori și deputați?
– Nu, nu cred. Eu cred că vor veni în număr mare, pentru că vor să participe la vot. Sunt naturalizați, au deja reflexe civic-politice noi. Trăiesc în țări occidentale și fac o comparație permanentă între ce trăiesc ei aici și ce cunosc din țară, între felul cum funcționează administrația aici și cum funcționează în țară, școala de aici, școala din țară. Din cauza asta acești oameni sunt într-un raport nu critic, dar de alertă față de situația din țară. Vor ca România să fie mai bună, mai eficientă, să semene cu ce cunosc ei în Occident.
Dorința de participare la progresul țării lor e permanentă. Votul e singura posibilitate pe care o au.
Emil Hurezeanu:
În general, la alegerile parlamentare vine mai puțină lume decât la alegerile prezidențiale. Dar având în vedere că situația e așa cum e, că oamenii n-au mai ieșit de mult, că nu s-au mai văzut, că voturile astea sunt și un exercițiu civic-politic, singurul care le-a rămas cu legătură cu țara lor, cred că vor veni.
Apoi mai e ceva: mulți nu știu că votează doar pentru șase. Prezumția generală, neinformată, e că votează pentru Parlament.
E nevoie de dovada reședinței în Germania. Fără ea, nu pot vota
– Mulți nu știu că trebuie să arate o dovadă a reședinței lor în Germania, ca să poată vota. Ce se va întâmpla cu aceștia? Vor fi trimiși acasă?
– Da. Am folosit toate prilejurile posibile, pe toate canalele, să îi informăm în legătură cu actele și am avut parte de tot felul de reacții. Noi le-am spus „Aduceți unul din aceste acte” – și urmează o listă de acte. Și ei au avut niște reacții rele de tot, brutale: au crezut că trebuie să le aducă pe toate. După aceea am scris încă o dată, cu litere de-o șchioapă, „Unul din documentele astea care vă semnalează o identitate legată de locul ăsta”.
– Am documentat o serie de reportaje despre muncitorii sezonieri din Germania și am văzut că mulți își păstrează actele în pungi, fără să știe ce sunt. E posibil să nu știe care dintre aceste hârtii e adeverința privind domiciliul permanent (Anmeldung).
– O să fie greu să-ți scormonești în punga cu acte în perioada asta, pentru că va fi frig, pentru că apropierea e dificilă acum. Ei trebuie să stea la distanță unul de altul. Eu o să scot oameni din ambasadă care vor lucra cu ei, vor face o minimă verificare, dar nici pe oamenii aceștia nu poți să-i pui să se uite ce ai tu în pungă – cu mănuși, fără mănuși, o să fie complicat.
Alegerile parlamentare încep în diaspora de sâmbătă, 5 decembrie. MAE a publicat o hartă cu toate locațiile secțiilor de votare din străinătate, care poate fi accesată aici.
În a doua parte a interviului, care va fi publicată mâine, Emil Hurezeanu, ambasador în Republica Federală Germania, vorbește despre problemele muncitorilor sezonieri și despre insuficiența administrativă a rețelei consulare.