Din Germania, Ambasadorul Emil Hurezeanu: “Am cerut voluntariat din partea comunităților de români. Mi s-a răspuns de fiecare dată mult peste așteptări!”

Emil Hurezeanu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Federală Germania din 2015, a declarat pentru Libertatea acum două săptămâni: “Nemții ne-au spus că e ultima oară când putem vota în atâtea locuri” și că efortul făcut de misiunea diplomatică a României a fost “enorm”.

Românii voluntari care s-au ocupat de organizarea celor șase secții de votare în zona Rin-Main ne-au declarat că nu simt că ar fi recunoscute și meritele lor în deschiderea celor 80 de secții de votare din Germania, deși ei au făcut rost singuri de spații, cabine, urne și membri ai comisiilor pentru secțiile de votare. S-au implicat pentru că nu au vrut să se repete istoria de la alegerile europarlamentare din mai, când românii au așteptat cu miile la cozi în fața celor 25 de secții și mulți n-au apucat să voteze.

Duminica trecută, grupul de voluntari care s-a ocupat de cele șase secții de vot din zona Frankfurt am Main s-a întâlnit la biserica ortodoxă românească din Offenbach am Main, ca să discute despre alegeri: cum s-a desfășurat primul tur de scrutin și ce pot îmbunătăți la al doilea.

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

La această întâlnire, românii au vorbit despre declarațiile lui Emil Hurezeanu și despre propria lor experiență cu autoritățile germane, care au fost deschise și dornice să-i ajute la organizarea secțiilor de votare.

Am discutat cu ambasadorul Emil Hurezeanu despre meritele comunității românești în organizarea alegerilor prezidențiale de anul acesta și despre resursele limitate ale ambasadei și ale consulatelor românești din Germania.

“N-am împărțit meritele între meritele misiunilor diplomatice versus meritele comunității”

-Mai mulți români din zona Rin-Main s-au plâns că meritele lor în organizarea acestor alegeri nu au fost recunoscute de autorități. Cât de mult v-a ajutat implicarea acestor voluntari în deschiderea celor 80 de secții din Germania?
-Meritul comunităților românești din Germania a fost și rămâne esențial! Principala soluție a venit din partea implicării și comunicării cu comunitățile. Am început discuțiile în august-septembrie, eu am fost gazda discuțiilor la Berlin în două rânduri. În alte părți, au existat apeluri ale noastre făcute comunităților care au răspuns foarte bine.

Știam de multă vreme unde sunt punctele sensibile ale comunității românești în Germania: sunt destul de departe de consulate, au acumulat o stare de nemulțumire în legătură cu felul în care s-a votat și din aceste motive, criteriile noastre (de deschidere a secțiilor de votare – n.r.) au pornit de la dorințele exprimate de oameni.

Emil Hurezeanu:

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

-Câte dintre secțiile de votare din Germania au fost deschise de voluntarii români, așa cum a fost cazul la Mainz, unde au găsit aceștia spațiul efectiv pentru secția de vot și au purtat discuțiile cu autoritățile germane?
-Nu v-aș putea face o statistică, n-am împărțit meritele între meritele misiunilor diplomatice versus meritele comunității. Am lucrat într-o sinergie bună, am transmis dorința noastră de colaborare și am cerut voluntariat din partea comunităților. Mi s-a răspuns de fiecare dată mult peste așteptări.

Există locuri unde nu s-a votat până acum și aici s-au creat nuclee de voluntari care au lucrat foarte bine. Am fost solicitați (să deschidem secții de votare – n.r.) în nordul Germaniei, în orașe mai mici, în sud și în partea de centru, în anumite locuri noi.

Emil Hurezeanu:

Aș fi vrut să nu rămână nimeni cu impresia că acest merit nu a fost recunoscut. Ceea ce a apărut în interviul meu e o concluzie a procesului de consultări pentru numărul de secții: e o lege în Germania care în principiu susține că cetățenii unei alte țări pot vota pe teritoriul Germaniei doar în misiunile consulare, în afara lor doar prin excepție se poate vota.

Inițial noi am propus 100 de secții, după care ni s-a amintit de fiecare dată care e principiul legal al votului străinilor pe teritoriul Germaniei.

Emil Hurezeanu:

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

Poziția autorităților germane față de dorința de vot a românilor

-Ce autorități germane și în ce context v-au spus că e “ultima oară când putem vota în atâtea locuri”?
-E vorba de comunicarea oficială pe care o ambasadă o are cu autoritatea statului și care se face prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe din țara respectivă. În răspunsurile oficiale prin care ni s-au aprobat cele 80 de secții mi s-a readus aminte despre ce e vorba în legea respectivă și mi s-a spus să ținem cont că data viitoare nu vom mai putea vota în atâtea locuri.

Bineînțeles că atitudinea autorităților de la un land la altul a fost diferită. Știu și eu, bunăoară, că în Bavaria, autoritățile au fost foarte generoase și a existat o ofertă chiar mai mare decât cererea.

Cu ce îi deranjează pe nemți deschiderea celor 80 de secții de votare? La alegerile acestea, efortul lor a fost minim spre zero, spre deosebire de alegerile din mai, când au trimis salvarea, poliția și pompierii la secțiile de votare unde se formaseră cozi de mii de persoane.

A existat experiența tensiunilor de la alegerile din mai și de la alegerile din 2014. În 2016 și la referendum n-au fost probleme. Acesta a fost un precedent de care au ținut cont autoritățile. Ceea ce s-a întâmplat acum a fost, spre satisfacția generală a autorităților germane – și federale, și locale -, o excepție salutată de toată lumea.

-Nu avem încă transformarea acestui precedent cu toată lumea mulțumită într-o nouă poziție oficială, în așa fel încât data viitoare când vom vorbi despre noile secții de votare să spunem: “Vedeți ce s-a întâmplat la ultimele alegeri pe care le-am avut la voi? Noi am fost mulțumiți, voi ați fost mulțumiți”.
-Autoritățile de aici fac comparații cu țările care au comunități mari pe teritoriul Germaniei: cu Turcia, care are două către trei milioane de cetățeni și care nu votează niciodată într-un număr atât de mare de secții.

Noi consulate pe teritoriul Germaniei

-Care ar fi atunci soluția ca românii care trăiesc în Germania să-și poată exercita dreptul de vot?
-Soluția ar fi deschiderea mai multor consulate care să se ocupe de problemele românilor între alegeri și unde să se poată stabili centre de întâlnire între comunități și reprezentanții autorității de stat.

-Românii din zona Frankfurt am Main s-au plâns că fac cereri de ani de zile pentru înființarea unui consulat la Frankfurt.
-Au dreptate: nu doar că sunt cereri peste cereri, dar sunt deja și hotărâri adoptate de Guvern.

Există un document al Ministerului de Externe care a fost aprobat de Guvern: urmau să fie deschise, potrivit unor hotărâri din 2016, consulate generale noi la Frankfurt am Main și la Hamburg.

Emil Hurezeanu:

Noi, în afară de faptul că batem la această ușă periodic, cerând punerea în practică a unor decizii deja asumate de un Guvern al României în 2016, mai mult nu putem face.

Avem doar trei consulate mari în Germania: la Bonn, la München și acum se deschide oficial, pe 6 decembrie, Consulatul General de la Stuttgart, după doi-trei ani de tergiversări. E interesul nostru să avem cât mai multe consulate și formule noi de consulate itinerante, de oficii consulare unde se pot elibera pașapoarte, procuri și unde oamenii pot să aibă un reper, o ancoră.

Spiritul civic al românilor a făcut diferența

-Cât de mare a fost implicarea voluntarilor români în organizarea secțiilor de votare din Germania?
-Ce vă pot spune în legătură cu cele 15 secții de votare care depind direct de Berlin: contribuția voluntarilor din comunitatea românească a fost determinantă.

Doar datorită cooperării excepționale cu diaspora din Germania am reușit să asigurăm componența de 800 de membri în cele 80 de secții de vot. Ei ne-au spus că există mulți români la Quakenbrück sau la Sögel, localități cu 25.000 de locuitori unde câteva mii de români lucrează pe șantierul naval și în abatoare.

Emil Hurezeanu:

Sunt două planuri: primul plan e că legiuitorul (Parlamentul – n.r.) a schimbat sistemul de vot de la o zi la trei zile și a acceptat prelungirea votului în situația în care trebuie prelungit, adică de la ora 21.00 la 0.00.

Apoi am avut acest feedback extraordinar al diasporei care a venit cu propuneri și care, aș spune că în câteva luni, din mai până acum, și-a cristalizat niște centre de acțiune și de reflecție care au toate șansele să devină un creier mic al diasporei sau al marii societăți românești care trăiește astăzi nu numai în România, ci și în țările Uniunii Europene.

În definitiv, comunitatea românească e astăzi în Germania cea mai mare comunitate a unei țări din UE, înaintea celei poloneze. În foarte multe orașe, comunitatea română a devenit mai mare decât comunitatea turcă sau greacă, comunități de diaspora vechi, după al Doilea Război Mondial.

Aș spune că această mobilizare prin voluntariat, prin propuneri și prin participare a jucat un rol determinant în găsirea și creșterea numărului de secții, pentru că fără oameni nu puteam face secții.

Sunt cinci oameni care lucrează la Consulatul de la Bonn – cu portar, opt. Sunt cam tot atâția care lucrează la München și la Stuttgart. Am opt diplomați la Berlin și, cu oamenii din serviciile tehnice, poate 15. Numai cu acești oameni nu puteam face 80 se secții de vot în toată Germania, cu comisii cu tot. Meritul e al comunității.

-Ce credeți că i-a motivat pe românii din Germania să se implice în organizarea secțiilor de votare?
-În primul rând, au crescut foarte mult.

Spre deosebire de Italia, Franța sau Spania, românii nu au putut veni în mod legal pe piața muncii din Germania decât la șapte ani după intrarea în UE, deci în 2014.

Criza economică a avut repercusiuni în țările sudului european și mulți din Spania și Italia au urcat spre Germania. Și bănuiesc că mișcările acestea vor exista și în continuare, mai ales după Brexit, dacă va fi cazul.

Dacă s-ar fi votat în litera legii germane, ar fi trebuit să votăm în trei locuri și jumătate (unde există consulate românești – n.r.).

Va trebui acum să tragem concluziile, să ținem cont și de constrângerile legislației germane – sunt convins că autoritățile germane vor fi mulțumite de felul cum s-a votat în două tururi de scrutin câte trei zile – și vom vedea până la următoarele alegeri prezidențiale dacă numărul consulatelor românești se va dubla sau se va tripla și vom găsi un acord noi între noi și autoritățile germane.

Urmărește-ne pe Google News