Ambasadorul României în Germania, despre muncitorii sezonieri și alegeri: „Votul din diaspora e un vot de protest, mai mult decât în România”

• Românii din diaspora au votat în număr mult mai mare față de alegerile parlamentare din 2016. La ora 15.00, au votat 172.167 de români, cu peste 66.000 mai mulți decât au votat în total în străinătate la scrutinul legislativ precedent.

Libertatea: În discuțiile pe care le-am avut cu muncitorii sezonieri, am ajuns la concluzia că una din cele mai mari probleme ale lor e faptul că semnează contracte în germană fără să înțeleagă ce semnează. În ce măsură Ambasada poate pune presiune pe autoritățile germane ca să modifice legea și să-i oblige pe fermieri să traducă contractele în română?
Emil Hurezeanu: Ambasada nu poate să facă presiuni, doar să discute subiecte sensibile pe un ton mai critic, așa cum s-a întâmplat în primăvară. Dar nu poți transgresa ordinea prevăzută de Convenția de la Viena cu privire la relațiile diplomatice care îți indică în mod restrictiv un singur contact în țara în care ești acreditat – Ministerul de Externe. 

Am transgresat mult legislația în situația excepțională din primăvară și atunci am scris Cancelariei Federale, miniștrilor muncii și agriculturii în numele cetățenilor români punându-i pe toți în aceeași stare de alarmă. De exemplu, la schimbarea legislației muncii în abatoare unul din stimuli a fost acțiunea noastră diplomatică. 

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

În așteptarea alegerilor, lucrurile merg mai departe, bunăoară vineri ne-au sunat de la o fermă de lângă Berlin pentru că doi sau trei români din Harghita au fost testați pozitiv, iar fermierul voia, pur și simplu, să-i de afară. Nu s-a putut fără presiuni, fără discuții: nu ai voie să dai afară oameni bolnavi. Până la urmă i-au lăsat în carantină în camera lor. 

– Care a fost poziția dvs. când germanii au deschis în pandemie granițele muncitorilor sezonieri din România?
– Noi am aflat în același moment ca dvs. că s-au deschis granițele pentru români. Și în momentul ăla am cerut explicații: „Dacă tot nu ne-ați spus că deschideți granițele, cel puțin puneți-ne pe sistemul vostru de comunicare, în așa fel încât să știm ce se întâmplă de acum încolo”. Am trimis cereri la Ministerele Muncii, Agriculturii, de Externe – două, trei, patru săptămâni nu au fost răspunsuri deloc.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Dar, prin cereri repetate, care au ajuns și la Cancelaria Federală, au venit răspunsurile și am fost integrați într-o platformă de comunicare operativă cu Ministerul Agriculturii, care coordona zborurile prin Uniunea Fermierilor [Deutscher Bauernverband e.V. – n. red.) și prin Ministerul Muncii. Din acel moment, ne întâlneam la două, trei săptămâni și ne discutam reciproc problemele, ca și cum eram o instituție germană.

Muncitorii sezonieri nu iau legătura cu Ambasada

– De ce probleme ale muncitorilor sezonieri v-ați ocupat?
– Noi nu putem afla ce se întâmplă, pentru că noi nu știm care sunt fermele care aduc oameni. Pe noi nu ne informează nimeni decât în momentul în care se întâmplă ceva. Și dacă izbucnea scandalul în presă, în felul acesta aflam. Oamenii erau întrebați: „Dar ați luat legătura cu Ambasada?”. „Nu.”

– De ce credeți că nu au luat legătura cu Ambasada?
– Nu știau numerele [de telefon], nu știau că se poate, n-aveau încredere. Toți oamenii care ni s-au adresat au primit un răspuns: i-am scos de la poliție, le-am dat bani, i-am trimis la adăposturi.

În presa noastră românească totul arată ca un imens scandal. Unele situații au fost într-adevăr scandaloase, dar nu toate erau create de angajatori. Multe au venit și din nesiguranța oamenilor, faptul că ajungeau pe un teren ostil, cu pandemia, erau izolați 12 zile. 

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Nu voiam să discutăm lucrurile astea, dar avem fotografii – [fermierii] îți arătau dormitorul devastat, oamenii care consumau zeci de lăzi de bere, după care se băteau unii cu alții, fugeau și făceau declarații la poliție că sunt exploatați ca sclavii și lăsau acolo, în spate, un jaf. 

Un singur atașat pe probleme de muncă pentru piața Germania și Austria

– Ne-ați spus mai devreme că timp de câteva luni v-a lipsit un atașat pe probleme de muncă.
– În sfârșit, după mai multe luni de așteptare, avem și un atașat pe probleme de muncă și sociale! Exista unul, dar în august și-a terminat mandatul. Un singur atașat pe probleme de muncă pentru Germania și Austria! Care să se ocupe de piețele de muncă cele mai problematice. La Paris, cu 350.000 de români și fără problemele muncitorilor sezonieri, sunt doi. La Roma, în Italia, sunt doi. Spania are opt atașați de muncă la Berlin.

Lucrurile au luat o întorsătură destul de spectaculoasă după 2014, când piața muncii s-a deschis și dintr-o dată avem 850.000 de români. Mulți români din Italia, Spania și, într-o perspectivă apropiată, din Marea Britanie migrează spre Germania. 

Cunosc un sas din România, director de gimnaziu în Landshut, un oraș mare în Bavaria, care mi-a spus că a făcut clase cu copii de români din Italia și Spania, care nu știu românește.

A făcut clase germano-italiene și germano-spaniole, ca pe vremea când veneau Gastarbeiter-ii, muncitorii invitați din Italia și Spania. Dar copiii sunt români.

Noi suntem toți depășiți de viteza cu care s-au schimbat lucrurile pe piața muncii din Germania. Sunt și foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova care au devenit cetățeni români și care sunt tot în Germania. Traficul e imens și noi avem trei consulate într-o țară ca Germania. Spania are opt consulate. 

Statul a făcut eforturile astea imense în Spania și în Italia la început, dar a rămas puțin în urmă în ceea ce privește extinderea rețelei consulare în noile țări [în care s-au stabilit românii]. 

Cerere pentru extinderea rețelei consulare în Germania

– Dar acum, în Germania, trăiesc mai mulți români decât în Spania.
– Am rămas cu clișeul acesta: că Italia și Spania fiind primele ținte ale românilor, care și-au deschis imediat granițele după intrarea în UE și unde s-au dus cei mai mulți români, sunt și țările cu cele mai mari diaspore.

– Românii din Germania cu care am discutat se plâng, de asemenea, că nu există destule consulate.
– Eu am semnat un contract pentru consulatul de la Stuttgart în 2015 și a fost inaugurat în decembrie 2019. Există hotărâri de guvern pentru deschiderea unor consulate la Hamburg și la Frankfurt am Main. Schimbarea guvernelor, schimbarea miniștrilor de externe și alte priorități au făcut ca aceste consulate să nu se deschidă. Vedeți, în ultimul an sunt atâtea subiecte mai arzătoare, încât nu s-a mai vorbit despre asta.

Periodic, cer mai mulți atașați de muncă și m-am bucurat că doamna Violeta Alexandru [ministrul muncii – n. red.] mi-a trimis relativ repede un înlocuitor. Eu am 12 consuli în toate cele trei consulate – erau și în ferme, făceau și procuri. 

Când ai 12 consuli care lucrează zi-lumină, când ai doar trei consulate, când te izbești de nemulțumirea cronică a românilor care nu se pot înscrie online decât peste câteva luni, cum credeți că putem reacționa noi decât cerând extinderea rețelei consulare. 

„Anumite partide, când au guvernat, au fost mai critice în raport cu diaspora, dar nimeni nu poate să facă abstracție de ea”

– Românii din Germania se plâng că atitudinea personalului diplomatic e disprețuitoare.
– Sunt doi oameni la ghișee și ei în timpul pandemiei se îmbulzesc ca într-un mușuroi. E plină sala [de așteptare], stau la 20 de centimetri unii de alții, scuipă – de două ori pe zi se spală plexiglasul pentru că este scuipat.

Nemulțumiri există de ambele părți, iar statul trebuie să-și reconfigureze forța administrativă în raport cu acești oameni. Diaspora s-a transformat și participă la șahul acesta politic, la tensiunile noastre interne moral-politice, la [protestul din] 10 august. Anumite partide când au guvernat au fost mai critice în raport cu diaspora, dar nimeni nu poate să facă abstracție de ea; sunt tot români, fac parte din națiunea română și continuă să fie cei mai importanți investitori. 

N-are rost să mai discutăm pentru cine votează, împotriva cui protestează, ce număr și-a pus ăla din Suedia și așa mai departe. Dar ține cont de asta, fă niște mișcări mai repede pe tabla asta de șah a administrației. 

Votul din diaspora e un vot de protest, mai mult decât în România.

În situația asta, fă în așa fel încât, între alegeri, interfața între stat și diaspora – consulatele – să fie mai funcțională. Figura consulului să se multiplice, să fie mai surâzătoare, să fie mai multe ghișee, oamenii să fie mai mulțumiți, dacă vrei să nu facă cozi imense, să nu protesteze, să nu se certe la alegeri. 

Când sunt dintr-o dată mii de oameni în fața unei uși înguste, ai imaginea proprie a efectului de pâlnie pe care-l creează insuficiența administrativă în raport cu dorința cetățenilor.

– Când spuneți „Fă ceva” la cine vă referiți?
– Parlamentul și guvernul. Ministerul Afacerilor Externe este o parte a puterii executive – pune în aplicare legi și hotărâri ale parlamentului și ale guvernului.

– Ați vorbit de votul de protest al românilor din diaspora. De ce credeți că sunt nemulțumiți?
– Distanța asigură o stare de încărcare cu tensiuni mai mare decât acolo [în România]. Aici oamenii sunt încărcați cu două seturi de tensiuni: cele de aici, ale locului de muncă, familia, copiii, școala, cum au oamenii de pretutindeni, plus gândul că vin de acolo și ce se întâmplă acolo. Distanța multiplică tensiunile și în toate momentele cheie diaspora a devenit un factor politic.

Dacă îți votează un milion, cât au votat și la ultimele alegeri, se vede votul lor. Sau dacă vin în Piața Victoriei și demonstrează se vede asta, deci devine o problemă de politică internă. 

„Sunt mai mulți cei care plătesc impozite decât cei care încasează ajutoare sociale sau de șomaj”

– În ce fel credeți că s-a schimbat diaspora în ultimii ani?
– S-a maturizat, pentru că în primul rând e diaspora tot mai integrată, cel puțin în Germania. E o diaspora responsabilă, bine integrată pe piața muncii, sunt mai mulți cei care plătesc impozite decât cei care încasează ajutoare sociale sau de șomaj.

În Germania e o piață a muncii mai selectivă și mai integrativă, nu întâmplător cei mai mulți medici străini sunt români. 

– Cum i-a afectat pandemia pe românii din Germania?
– E la fel de rău ca pentru toți ceilalți germani. N-am auzit să fie printre români un efect nociv suplimentar în raport cu ceilalți: șantierele au lucrat tot timpul, mai bine ca altă dată, medicii au lucrat.

Acum avem o cerere din partea Ministerului Sănătății să vină medici români din Germania, mai ales dintre cei tineri, care încă nu au rădăcini și familii, și să mai completeze nevoile din ATI [din spitalele românești], să vină la administrarea vaccinului sau să ajute, pur și simplu, că acum avem nevoie de ei. Am răspândit asta, dar nu prea am răspunsuri.

Interviul a fost scurtat și editat pentru claritate.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro