Ambasadorul Valeri Kuzmin spune că Rusia nu va mai returna României tezaurul dus la Moscova acum 100 de ani: O pisică moartă scoasă de la naftalină

Diplomatul a susținut că foștii parteneri români „continuă să scoată, cum se spune la noi, o pisică moartă de la naftalină”, referindu-se la problema tezaurului pe care Rusia ar trebui să-l returneze României.

Repetând o idee vehiculată de Moscova, Kuzmin a spus clar miercuri, 7 februarie, că tezaurul României nu va fi returnat şi a susţinut că, dimpotrivă, România a rămas datoare Rusiei.

Ambasadorul a evocat anecdotic o scenă care, spune el, s-a petrecut între fostul lider sovietic Leonid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu, în anii 60. „Tovarăşe, i-ar fi spus Brejnev lui Ceauşescu, trebuie să vă spun, ca de la comunist la comunist, că trebuie să uitaţi de tezaur. Pentru că, aşa cum scrie şi în documentele juridice, ca rezultat al tuturor activităţilor ce intră în responsabilitatea României, România are o datorie mai mare către Rusia decât are Rusia către România. Dar nouă nu ne trebuie această datorie de la voi. Vă iertăm de această datorie”, a susținut ambasadorul Kuzmin.

România a dus Tezaurul în Rusia în 1916 și 1917, ca să fie în siguranță

Intrând în război alături de Antanta în august 1916, România s-a văzut într-o situație extrem de dificilă, ca urmare a bătăliilor pe două fronturi atât în Transilvania, cât și la Dunăre. De aceea, în septembrie 1916, Banca Națională a României a luat primele măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului din aur, se arată pe site-ul instituției conduse din 1990 de Mugur Isărescu.

Recomandări

VIDEO Neştiuta poveste a lui Ianis, eroul de 17 ani care a salvat de la înec o tânără, în staţiunea Costineşti

Din cauza avansului trupelor Puterilor Centrale către București, Familia Regală, Guvernul, Parlamentul și alte instituții centrale s-au refugiat la Iași. Aici s-a mutat temporar și sediul BNR, începând cu noiembrie 1916. În pragul iernii anului 1916, teritoriul era ocupat în proporție de două treimi de armatele Puterilor Centrale, iar o mare parte a populației se deplasase în estul țării, unde îndura frigul, foametea și bolile acelei perioade.

În aceste condiții, guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului BNR în Rusia, singurul stat aliat cu care România se învecina atunci. Guvernul român și reprezentanții BNR au semnat cu reprezentantul Imperiului Rus convenția în care s-au precizat condițiile efectuării primului transport la Moscova. Conform acordului semnat la Iași, valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”.

Primul transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1.738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României, este vorba despre 1.735 de casete cu monede și trei cu lingouri, și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile reginei – 7 milioane lei. Cele 1.740 de casete au fost depozitate la Kremlin, în Sala Armelor, în compartimentul rezervat Sucursalei din Moscova a Băncii de Stat a Rusiei.

Recomandări

Dragoș Ioniță, cercetător: România ar trebui să își bazeze deciziile față de China pe triada UE partener-concurent-rival sistemic

În vara anului 1917, autoritățile române de la Iași se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale și, în acest context tensionat, a avut loc al doilea transport la Moscova. De această dată, trenul a dus atât valori ale BNR, cât și ale altor instituții, printre care Academia Română, Arhivele Naționale, ministere și biserici.

În cele trei vagoane cu valori ale BNR, care au fost depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, erau „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile sale, actele sale etc., ca și partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privată”. Valoarea totală a celui de-al doilea transport, din iulie 1917, a fost de 7,5 miliarde lei.

În total, în cele două transporturi, din decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 de tone de aur fin.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro