ComenteazăForumul a pornit de la ideea că o colaborare strânsă între Parlament, Executiv, autorități locale, mediul de afaceri și – cel mai important – populație ne poate aduce la un nivel cât mai apropiat de cel impus de Uniunea Europeană în privința gestionării deșeurilor. Dar…
”Suntem tot la un nivel de 5% la capitolul colectare selectivă. Ar trebui ca, până în 2020, să ajungem la un nivel de 50%, dar este foarte greu de crezut că vom ajunge. Legislația este cea care a făcut ca niciunul dintre SMID-uri (Sistem de Management Integrat al Deșeurilor) să nu fie funcțional. Realitatea o vedem în fiecare zi, pe străzi, în jurul nostru. Întrebarea este ce facem să ieșim din această stare de lâncezeală?”, a fost declarația de deschidere a acestui Forum.
Deci: niciunul dintre cele 32 de sisteme de management integrat al deseurilor (SMID) pe care Romania le-a contractat în exercitiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene nu este operațional. În termeni mai simpli, asta înseamnă ca în 32 de judete ar fi trebuit să funcționeze deja aceste sisteme în care gunoiul este colectat selectiv, prelucrat de un singur operator de salubritate și apoi depozitat într-o rampă ecologică. Dar nu funcțiomnează nici unul!
Banii pentru managementul deșeurilor au fost tocați degeaba
Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție 280 de milioane de euro – la care România trebuia să participe cu doar 10% -, pentru rezolvarea problemei gunoaielor. Din păcate, nu s-au accesat mai mult de 7% din fonduri.
Există însă cheltuieli cu aceste SMID care nu funcționează. Exemplu: staţia de transfer deşeuri din oraşul Târgu Cărbuneşti, județul Gorj construită pe bani europeni, în valoare de aproape 1 milion de euro este nefuncțională. După inaugurarea cu mare fast, această investiție este oprită, neatingându-și obiectivele trecute în programul de finanțare și riscând ca UE să ceară banii înapoi. Dacă numărăm până la 32 de astfel de cazuri, putem afla cum stăm.
Luna aceasta va fi gata doar planul de gestionare
Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul Mediului, prezentă la dezbatere, a anunțat că țara noastră se apropie de finalizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, care va fi aprobat de Guvern la sfârșitul lunii noiembrie: „Dăm astfel dovadă de seriozitate ca membru al Uniunii Europene, dovedind că România știe ce are de făcut, iar Guvernul îndeplinește, pas cu pas, programul de guvernare asumat. (…) În paralel cu Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, trebuie să găsim și să aprobăm acele modificări de legislație și instrumente economice, astfel încât acest plan să fie respectat. Trebuie să înțelegem că această colectare selectivă este esențială”.
Deci, la finalul acestei luni abia va fi gata planul! Despre implementarea lui…
„În ceea ce privește depozitele neconforme, pe care România trebuia să le închidă, situația, în momentul de față este următoarea: dintre cele 68 de depozite municipale și industriale, pentru care România a fost trimisă la CEDO, am reușit să închidem 11 depozite municipale și un depozit de deșeuri periculoase, urmând ca, până la sfârșitul anului, să fie închise încă trei depozite municipale. Cei asupra cărora statul se va îndrepta pentru a recupera penalitățile, în cazul în care depozitele nu vor fi închise, vor fi proprietarii acestor depozite”, a menționat Grațiela Gavrilescu.
Penalitățile se referă la amenda de 200.000 de euro pe zi infrigement pe care va trebui să o plătim către Uniunea Europeană pentru că nu știm să ne gestionăm gunoaiele.
Primăria Capitalei vrea un incinerator de gunoaie în oraș
Eforturi pentru rezolvarea problemei deșeurilor se fac și la nivelul autorităților locale. Gabriela Firea, Primarul General al Municipiului București, a anunțat că la nivelul Capitalei vor fi amenajate mai multe incineratoare de mari dimensiuni, pentru gestionarea deșeurilor municipale.
„La nivelul Primăriei Generale am găsit dorința de a se realiza un incinerator de mari dimensiuni, unic pentru Capitală și zona limitrofă, care ar fi putut să obțină și fonduri europene. Am discutat, am analizat, ne-am întâlnit cu mai multi specialiști în domeniu, inclusiv străini. Am informat-o și pe doamna viceprim-ministru și decizia noastră, la nivelul PMB, având în vedere urgentarea procesului de sortare și colectare, este aceea de a merge pe varianta mai multor astfel de centre, nu doar a unui singur incinerator, care oricum ar fi produs pentru populație un anumit disconfort; nu în sensul emanării unor substanțe, care au un miros neplăcut, ci în sensul în care populația consideră că nu e atât de bine să ai locuința în proximitatea unui astfel de incinerator”, a arătat Gabriela Firea.
”Situația noastră este la ani-lumină față de atingerea acestor obiective”
„Trebuie să fim realiști: România este săracă și extrem de ineficientă. România este în continuare pe contrasens în acest domeniu. România este pilotată în acest război economic la nivelul Uniunii Europene. Avem niște condiționalități de la nivelul Uniunii Europene, iar țintele noastre și situația noastră de azi sunt la ani-lumină față de atingerea acestor obiective în 2020. Ne trebuie acel tip de program în care factorul social, cetățeanul, să se recunoacă parte a acestui program uriaș de valorificare a unei materii prime esențiale pentru ceea ce vrem să fie economia circulară. Acest program trebuie să fie foarte clar. Uniunea Europeană se uită în primul rând la costul cu materia primă energetică. Noi plătim facturi la energie electrică și gaze mai mari decât Germania, care se bazează pe energie regenerabilă”, a mai arătat Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.
”Nu trebuie să ardem deșeurile!”
”Gropile de gunoi sunt focare de infecție. Dar nu trebuie să ardem deșeurile, aceasta ar avea efecte dăunătoare asupra populației. Adevăratele rezultate le putem obține în zona selectării. Dar trebuie luate măsuri concrete, repede, nu să stăm în ședințe – pentru că ne așteaptă amenzi mari începând cu anul 2018. Europenii ne-au tot păsuit, dar acest lucru nu poate dura la nesfârșit. Și trebuie să încetăm cu importurile de deșeuri”, ne-a spus dr. Florina Bran, profesor universitar de economie agroalimentară și a mediului.
Menționăm că fabricile de mase plastice autohtone importă 40% din necesarul lor de deşeuri plastice pentru reciclare, pentru a le transforma în ambalaje noi, iar gropile de gunoi ale României dau pe afară de pline ce sunt din cauza deșeurilor. Aceasta este o altă fațetă a anomaliei reciclării gunoaielor de la noi.