31 comentarii„Am venit să anunțăm amenda pe care Poliția Locală a dat-o ieri (luni, 30 octombrie, n.r.) proprietarului din Parcul IOR, doamna Cocoru (Maria Cocoru, proprietara din acte a terenului retrocedat, n.r.), în sumă de 35 de milioane de euro. În sfârșit, Poliția Locală a Municipiului București se comportă ca o autoritate care apără interesele cetățenilor”, a declarat primarul Capitalei, Nicușor Dan.
Aici am avut de-a face cu o bătaie de joc la adresa cetățenilor și a interesului publicului, care în sfârșit este penalizată de autoritatea publică.
Nicușor Dan, primarul Capitalei:
„Acțiuni succesive” de excavare și scoatere a copacilor cu tot cu rădăcină
Amenda a fost dată, a explicat edilul, în baza unui articol din Legea 24/2007 a spațiilor verzi, care se referă la reducerea suprafeței de spațiu verde. Ceea ce s-a întâmplat pe cele 12 hectare retrocedate din Parcul IOR, prin „acțiuni succesive” de excavare, de tăiere și de scoatere a copacilor cu tot cu rădăcini, de decopertare și nivelare.
Practic, terenul a rămas fără iarbă și fără nimic ce poate crește pe el.
Amenda de 35 de milioane de euro poate fi contestată în instanță de proprietari.
Nicușor Dan a vorbit și despre atacarea titlului de proprietate în instanță, o mișcare pe care, dacă ar face-o Primăria Capitalei, ar avea „puține șanse de reușită”, ținând cont de istoricul litigiului.
„Într-un litigiu în care municipiul a fost parte, s-a stabilit opozabil și față de primarul municipiului București și față de Municipiul București și Sectorul 3 că aici nu este parc”, a explicat primarul Capitalei.
„Nu vreau să comentez acțiunea prefectului, eu mi-aș dori să aibă succes”, a mai adăugat el, referindu-se la contestarea, în instanță, făcută de prefectul Rareș Hopincă. La începutul lunii octombrie, Hopincă a atacat în instanță dispoziția de retrocedare a celor 12 hectare din Parcul IOR, spunând că a găsit „mai multe elemente vădite de nelegalitate”, iar retrocedarea din 2005 a fost abuzivă.
Incendii, copaci care se usucă misterios sau sunt tăiați cu drujba în mijlocul zilei
De doi ani, cele 12 hectare de spațiu verde retrocedate din Parcul IOR au fost distruse în mod repetat de incendii, copacii au fost tăiați, uneori chiar în mijlocul zilei, ori s-au uscat brusc după ce le-au apărut găuri la rădăcină. Terenul respectiv aparține, în acte, unei femei de aproape 90 de ani, căreia i-a fost retrocedat în 2005, cu o decizie definitivă a Curții Supreme de anul trecut.
Înainte de 2020, locul era înflorit, verde. Acum este negru, pârjolit, iar pe lângă terenul retrocedat au apărut tobogane gonflabile și un carusel, spre revolta bucureștenilor.
Autoritățile au pierdut porțiunea din IOR pentru că nu au putut demonstra că acolo este parc. În Planul Urbanistic General, terenul apare ca suprafață construibilă.
Locuitorii Sectorului 3 au protestat și protestează aproape săptămânal, cerând poliției locale să amendeze proprietarii terenului și să oprească distrugerile repetate. Până la amenda de 35 de milioane de lei, polițiștii locali au dat doar câteva amenzi celor prinși pe teren tăind copaci fără autorizație. Numai că suma este infimă, 100 de lei de copac pentru persoane fizice, care se reduce la 25 de lei dacă este plătită în 15 zile.
„Sunt aici, pe teren privat, fac grătar și am tăiat doi pomi. Mi-am luat amendă pe ăia doi pomi, mi-am asumat-o. A dat – trăiască domnul Negoiță! – 25 de lei de pom”, spunea un tânăr în fața polițiștilor locali la sfârșitul lunii aprilie, după ce a fost filmat tăind cu drujba un arbore.
Discuții pe Codul Urbanismului și pe o nouă lege a spațiilor verzi
IOR-ul este unul dintre parcurile mari din București care stau sub semnul amenințării unor voturi din Parlament. Este vorba despre o nouă lege a spațiilor verzi care dă, practic, mână liberă investitorilor imobiliari să construiască orice vor pe spațiile verzi retrocedate. Proiectul de lege a fost adoptat în 2020, dar retrimis de președintele Iohannis la reexaminare. De atunci, deputații amână discutarea lui.
Noul Cod al Urbanismului prevedea amendamente asemănătoare, reclamate în repetate rânduri de zeci de ONG-uri, dar și de unii primari ai Bucureștiului chiar în Parlament. Cei din urmă au spus că sunt „toxice” și în favoarea dezvoltatorilor imobiliari. Ele au fost însă eliminate de Comisia de Administrație din proiectul de lege privind Codul Urbanismului, fiind un acord între toate partidele. Mai are de trecut votul final din Camera Deputaților.
Libertatea a arătat recent, în seria „Orașele fără copaci”, cât de mult contează existența spațiilor verzi în marile centre urbane: pe de-o parte, pentru combaterea insulelor de căldură urbană, și pe de altă parte, pentru reducerea poluării.
Bucureștiul este printre capitalele europene cu cel mai puțin spațiu verde raportat la suprafață: 6%, în condițiile în care Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății, chiar 50 de metri pătrați.
Foto principală: Zona retrocedată din Parcul IOR, arsă în urma unui incendiu / Eli Driu