Bogdan Groșereanu, Ciprian Ranghel
În plângerea înregistrată pe 21 octombrie 2021 la Tribunalul București, STS reclamă că, prin regimul de înălțime aprobat, autorizația afectează radiocomunicațiile din zona aeroportului, situația fiind încadrată, conform legii, ca „amenințare la adresa siguranței naționale”.
STS încearcă astfel să blocheze în instanță proiectul rezidențial H4L Holban, amplasat pe strada General Ștefan Holban din nordul Capitalei, la aproximativ 900 de metri față de pista Aeroportului Băneasa.
„Pentru obținerea autorizației de construire, exista necesitatea obținerii, în prealabil, a avizului STS”, argumentează instituția, potrivit documentelor depuse la dosar, consultate de Libertatea.
Între acestea, două adrese trimise în 2021 către Primăria Sectorului 1 prin care STS a cerut „revocarea” autorizației, dar la care susține că nu i s-a răspuns.
În cele din urmă, administrația locală a motivat STS-ului că a eliberat autorizația din 2020 pentru „finalizarea” lucrărilor „începute” conform autorizației inițiale din 2011, „fără a fi necesar un nou certificat de urbanism și fără obținerea unor noi avize/acorduri”, deoarece caracteristicile viitoarelor blocuri nu se schimbă față de proiectul elaborat acum 10 ani.
Libertatea a scris anul trecut despre faptul că proiectul celor de la H4L depășește regimul de înălțime din zonă.
Cu acea ocazie, firma a răspuns ziarului că cele două blocuri vor avea o înălțime de circa 30 de metri, iar STS a transmis că înălțimea permisă în locația respectivă, inclusiv a macaralelor folosite, este de maximum 23 de metri.
De altfel, construcțiile din jurul blocurilor cu câte 9 etaje ale H4L au aviz de la STS pentru numai 5 etaje.
Miza afacerii: peste două milioane de euro
Aeroportul Internațional Băneasa – Aurel Vlaicu funcționează neîntrerupt din 1920, fiind, din acest punct de vedere, cel mai vechi din lume. Autoritățile au anunțat că în această primăvară va fi deschis complet traficului de pasageri, după modernizările din ultimii doi ani, care s-au ridicat la peste 66 de milioane de lei fără TVA (16 milioane de euro).
El se află însă în nordul Bucureștiului, într-o zonă vânată de dezvoltatorii imobiliari, care pregătesc aici construirea a mii de apartamente.
Deoarece se află în zona de protecție a aeroportului, noile clădiri trebuie să respecte un anumit regim de înălțime, avizat de STS și de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR).
Câteva etaje în plus la fiecare clădire aduc profituri însemnate pentru dezvoltatori. Analiști ai pieței de profil susțin că numai cele 8 etaje în plus ale proiect H4L Băneasa ar urma să aducă un profit de peste 2.000.000 de euro.
Clienții încep să-și ceară banii înapoi
Controversele din jurul proiectului i-au pus însă pe fugă pe unii clienți ai H4L. Lucrările au început anul trecut, însă au ajuns abia la stadiul de infrastructură. Termenul de finalizare pentru cele două blocuri este 6 iulie 2022, dar „urmează a fi prelungit”, susține firma.
La aceste probleme se adaugă și disputa judiciară cu STS, care urmează să stabilească dacă autorizația de construire va fi suspendată și apoi anulată.
Firma H4L nu a dorit să comenteze pe marginea procesului, însă a recunoscut că au existat deja doi clienți care și-au cerut banii înapoi.
„Am decis să returnăm sumele plătite și să închidem amical relația cu clienții respectivi”, au afirmat reprezentanții H4L.
„Pentru cei care îndrăznesc”. Așa este recomandat proiectul Holban pe site-ul celor de la H4L, care a propus spre vânzare 90 de apartamente în cele două blocuri controversate.
Cum au crescut blocurile H4L de la 5 la 9 etaje
Totul a plecat de la un plan urbanistic zonal (PUZ) aprobat în 2009 – cu valabilitate de 5 ani, completat cu un plan urbanistic de detaliu (PUD) – cu valabilitate până la aprobarea altor reglementări, prin care regimul maxim de înălțime permis în zona cu pricina avea „accente” de până la 35 de metri.
În baza acelor documentații de urbanism, firma Intermontaj SRL a obținut în 2011 o autorizație de construire a două blocuri de câte 9 etaje, care a fost prelungită până în 2013, când a expirat.
Ulterior, Intermontaj ar fi vândut proiectul către Imob Invest SRL – o firmă controlată de omul de afaceri Vladimir Cohn, fost acționar la Dinamo. Societatea a obținut în 2018 un certificat de urbanism pentru blocuri de 5 etaje, pe baza căruia a primit aviz de securitate la incendiu și aviz de protecție civilă, în martie 2019.
Câteva luni mai târziu, în iulie 2019, terenul de aproape 2.700 mp a fost intabulat pe firma H4L – controlată de Cohn și Dragoș Bîlteanu – un alt om de afaceri, fost președinte al SIF Banat-Crișana, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru manipularea pieței de capital.
La aproximativ o lună după ce a intabulat terenul, H4L nu a continuat procesul de autorizare pentru blocuri cu 5 etaje. Firma a depus o nouă cerere la Primăria Sectorului 1 și a primit autorizație pentru blocuri de câte 9 etaje, fără să i se ceară un nou certificat de urbanism și noi avize.
Cum explică părțile implicate
La întrebările Libertatea, primăria a răspuns că H4L respectă proiectul inițial aprobat în 2011 și continuă lucrările „începute” de Intermontaj în 2013.
Pe de altă parte, H4L a trimis un drept la replică în care susține că PUZ-ul din 2009 are valabilitate nelimitată în cazul său.
Firma invocă un articol din Legea nr. 350/2001 a urbanismului (art. 56, alin. 5), conform căruia valabilitatea documentațiilor de urbanism (PUZ) se extinde „de drept” pentru acele investiții care au început în timpul perioadei de valabilitate, până la finalizarea acestora.
„Odată cu demararea procedurii de autorizare, începută prin depunerea cererii de emitere a certificatului de urbanism, valabilitatea prevederilor PUZ 2009 aprobat s-a extins de drept până la finalizarea investițiilor”, afirmă reprezentanții H4L.
Ei mai susțin că avizul STS nu ar fi fost necesar, deoarece nu a fost cerut de primărie prin certificatul de urbanism inițial.
Serviciul de Telecomunicații Speciale nu este de acord cu autorizația de construire eliberată firmei H4L fără avizul său.
Diferendul va fi reglat în instanță. Tribunalul București a stabilit primul termen de judecată pe 24 martie.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro