Karl Nehammer amenință că va bloca declarația finală a liderilor UE dacă nu se ajunge la un acord concret pe tema migrației

„Este nevoie de un angajament clar și fără ambiguitate pentru consolidarea protecției frontierelor externe și utilizarea resurselor financiare adecvate de la bugetul UE pentru aceasta”, a spus Nehammer, potrivit cotidianului german Die Welt, citat de Euractiv.

„Ar trebui făcuți pași concreți. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci Austria nu va putea susține declarația finală a summitului UE. Frazele goale nu vor fi suficiente”, a mai declarat Nehammer.

Înainte de summitul special privind migrația, Austria și alte șapte state membre au cerut, într-o scrisoare comună, mai multe măsuri finanțate de UE pentru a proteja frontierele externe, deportări mai rapide și noi acorduri de repatriere cu țări terțe, notează Kurier. Scrisoarea a fost trimisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Charles Michel.

„Unele state membre au același număr sau mai multe sosiri și cereri (de azil) decât în ​​timpul crizei migrației din 2015 și 2016”, se arată în scrisoarea semnată de Karl Nehammer, prim-miniștrii Danemarcei (Mette Frederiksen), Greciei (Kyriakos Mitsotakis), Letoniei (Krisjanis Karins), Slovaciei (Eduard Heger), Maltei (Robert Abela), Estoniei (Kaja Kallas) și de președintele lituanian Gitanas Nauseda.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Amenințarea lui Nehammer vine după ce, potrivit Comisiei Europene, aproape 924.000 de cereri de azil au fost depuse în UE în 2022, ceea ce este cu 46,5% mai mult decât în 2021. Predomină cererile sosite din Siria, Turcia și Afganistan. În 2021, aproape trei sferturi din toate cererile de azil în UE au fost depuse în cinci state membre, Germania fiind în fruntea listei, urmată de Franța, Spania, Italia, Austria. Urmează apoi și Olanda, cu aproximativ 4% din cereri.

Pe 8 decembrie 2022, Austria a blocat accederea României la Schengen, în cadrul Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne, invocând criza migranților.

Iohannis: „România nu este sursă de migrație”

Președintele Klaus Iohannis a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului European, că una dintre teme va fi protejarea granițelor externe ale UE și a subliniat că nu trebuie confundate migrația și Schengen, deși există state membre care fac astfel de legături.

„România nu este sursă de migrație și nu este țară de tranzit, noi știm să ne protejăm granițele, însă problema e una europeană și noi vrem să participăm pentru a găsi cele mai bune soluții. Suntem deschiși să colaborăm cu Comisia Europeană pe un proiect- pilot care va veni să verifice mai rapid anumite proceduri”, a spus șeful statului.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Potrivit lui Iohannis, migrația nu trebuie confundată cu Schengen. „Schengen se referă la o libertate de circulație a cetățeanului european, iar când vorbim de migrație ne referim la proceduri pentru persoanele care vin din afara UE. Că există state care fac o legătură, am luat act și de aceea vrem să contribuim la rezolvarea acestei probleme. România niciodată nu e parte din problemă, dar încercăm să fim parte și să contribuim la soluție”, a susținut Iohannis.

Urmărește-ne pe Google News