Mobilizarea Rusiei de la granița Ucrainei și poziția revizionistă a Moscovei au îngrijorat nu doar Kievul, dar și statele baltice.
La marginea orașului Daugavpils, o localitate letonă aflată aproape de granițele cu Rusia și Belarus, maiorul Aivars Dringis inspectează taberele de instrucție pe care le coordonează, pentru a se asigura că drumurile sunt circulabile, după ninsoarea căzută, scrie Politico.
De la 1 februarie, aici vor sosi noii recruți voluntari care vor mări efectivele Gărzii Naționale și care vor fi instruiți timp de trei săptămâni pentru a învăța principiile de bază în luptă.
Tabăra, numită Meža Mackeviči, a fost reamenajată recent. Va avea în curând noi poligoane, drumuri și un pod.
Măsuri asemănătoare de amenajare sunt pregătite la alte tabere de antrenament din estul Letoniei, iar Garda Națională speră că își va crește efectivele de la 8.300 de membri, cât are acum, la 12.000.
Miercuri, președintele leton Egils Levits le-a cerut cetățenilor să se înroleze, pentru a consolida securitatea Letoniei, a Europei și a NATO.
Ministrul apărării Artis Pabriks a spus și el într-un interviu că plănuiește să crească bugetul alocat apărării la 2,5% din PIB, de la 2,3% în prezent, pentru a finanța astfel de planuri și pentru a consolida securitatea aeriană.
Dar ținând cont că la granița Ucrainei se află mai bine de 100.000 de militari ruși, și că alții se adună în Belarus, senzația balticilor este că toate pregătirile lor nu vor fi nici pe departe suficiente pentru a face față pericolului.
Mobilizarea din Belarus este în mod special îngrijorătoare, deoarece în vreme ce trupele ruse se apropie astfel de Kiev, ele sunt și mai aproape de statele baltice.
Letonia, asemenea vecinilor săi din Lituania și Estonia, este membră a NATO, iar Pabriks le-a cerut partenerilor din SUA și Marea Britanie să trimită noi trupe și echipament militar în zonă.
NATO are deja patru batalioane multinaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. „Suntem recunoscători pentru ceea ce au făcut până acum, dar știind că această situație va continua mult în viitor, pur și simplu trebuie să fim mai pregătiți și mai bine echipați”, a spus oficalul.
Și șefa guvernului eston Kaja Kallas a cerut aliaților NATO să își sporească numărul de trupe din țara ei, în vreme ce a promis să crească investițiile în apărare în următorii ani.
Ministrul apărării din Lituania, Arvydas Anušauskas, a spus la rândul său că trupele ruse din Belarus reprezintă o amenințare directă la adresa țării sale.
Și îngrijorarea nu este vizibilă doar în țările baltice. Suedia, care alături de Finlanda rămâne în afara NATO, și-a sporit numărul de militari plasați pe insula Gotland, un punct strategic din Marea Baltică, după ce a observat o activitate navală neobișnuită în apele teritoriale.
„Bineînțeles că suntem îngrijorați”
Deocamdată, granița dintre Letonia și Belarus este liniștită. Drumul care leagă orașul leton Daugavpils de localitatea Urbany din Belarus este străbătut doar de camioane de marfă.
Există totuși o stare de alertă la trei puncte de graniță, după situația de anul trecut, când mii de migranți au încercat să treacă din Belarus în statele europene.
Oficiali ai UE l-au acuzat atunci pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko că a generat această criză, împingând migranții irakieni sosiți în țara sa spre granițele cu UE, în tentativa de a destabiliza situația.
Efective ale Gărzii Naționale au fost prin urmare mobilizate pentru a-i ajuta pe grănicerii letoni. Militarii și grănicerii letoni patrulează acum cu atenție zona de graniță. Grănicerii letoni și cei belaruși se supraveghează reciproc, dar nu există agresivitate.
În orășelul leton Silene, aflat chiar lângă graniță, lumea nu prea are chef să vorbească despre tensiunile cu Rusia și Belarus, scrie Politico.
În Daugavpils, orașul aflat la 30 de kilometri de graniță, oamenii se declară însă îngrijorați de înrăutățirea relațiilor cu Minsk și Moscova.
„Bineînțeles că suntem îngrijorați”, a spus Kintija Dzjadzina, o recepționeră de 22 de ani din localitate. „Suntem aproape de graniță aici. Dacă începe războiul, vor ajunge mai întâi aici”, a adăugat ea.
Despre gândirea politică a Rusiei
Conflictul nu este ceva nou în zonă. O fortăreață a fost construită lângă Daugavpils de Ivan cel Groaznic în secolul 16, iar pentru regiune s-au dus lupte între forțele suedeze și cele rusești în timpul Marelui Război al Nordului din secolul 18.
În secolul 20, Daugavpils a fost scena unor lupte aprige în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Apoi, URSS a ocupat toate cele trei state baltice.
Urme ale epocii sovietice, care s-a încheiat în 1991, pot fi văzute prin mai mute locuri, inclusiv în tabăra Meža Mackeviči.
Locul a fost inițial un poligon pentru testarea rachetelor, spune Dringhis, iar în zonă există încă urme ale proiectilelor testate. Sediul Gărzii Naționale de la marginea orașului Daugavpils este construit și el pe locul unei foste școli militare sovietice.
Dar epoca sovietică aparține doar trecutului acum, spun oficialii baltici. Liderii celor trei țări l-au acuzat pe Vladimir Putin că refuză să accepte că perioada sovietică s-a încheiat și nu va mai reveni.
„Gândirea politică a Rusiei este blocată în categoria imperialismului din secolul 19”, a explicat președintele leton Levits, miercuri. Dar, a adăugat el, „indiferent cât de mult ar încerca Rusia, roata istoriei nu mai poate fi întoarsă”.
De la Moscova, Levits și ceilalți oficiali baltici au fost acuzați de rusofobie.