S-a întâmplat când Ucraina a obținut arme occidentale noi și mai puternice. S-a întâmplat când Kievul și-a folosit propriile drone pentru a lovi aerodromurile rusești, rafinăriile și chiar Kremlinul. Cel mai recent, s-a întâmplat când forțele ucrainene au invadat efectiv teritoriul Rusiei.

Acest lucru i-a determinat pe ucraineni și pe mai mulți oficiali NATO să tragă concluzia că amenințarea cu atacul nuclear al președintelui rus Vladimir Putin reprezintă o cacealma.

Dar când Vladimir Putin a avertizat, joia trecută, că Moscova va considera că este un act direct de război al NATO dacă Ucraina folosește rachete fabricate în Marea Britanie, Franța sau SUA pentru a lovi ținte în adâncul Rusiei, el a atras atenția că de această dată este diferit.

Vladimir Putin nu pare să joace la cacealma

Mulți experți ruși sunt de acord. Și deocamdată, Washingtonul pare să țină seama de amenințarea Kremlinului și să nu permită Ucrainei să folosească armele livrate în atacurile asupra Rusiei.

„Frustrarea Rusiei a crescut pentru că Occidentul pare să fi pierdut orice teamă de război nuclear. Descurajarea este absentă”, spune Serghei Strokan, editorialist de afaceri internaționale la cotidianul moscovit Kommersant.

În timpul Războiului Rece, precizează Serghei Strokan, această frică a adus ambele părți la masa negocierilor, urmărind limitarea conflictelor și controlul armelor nucleare.

„Există un sentiment din ce în ce mai puternic că Occidentul are nevoie de un fel de semnal de alarmă, un eveniment care să-l facă să vadă că flirtează cu al treilea război mondial dacă escaladează aceste atacuri împotriva Rusiei”, a declarat Serghei Strokan.

Descurajarea și războiul din Ucraina

Vladimir Putin, răspunzând la întrebarea unui jurnalist, a precizat că utilizarea tipurilor de arme aflate în discuție – rachete de croazieră britanice și franceze și rachete balistice ATACMS fabricate în SUA – diferă de scenariile anterioare de linie roșie, deoarece a spus că astfel de arme sunt prea sofisticate pentru a putea fi operate numai de ucraineni.

El a susținut că vor avea nevoie de asistență practică NATO și de țintire și îndrumări prin satelit pentru a efectua efectiv lovituri în adâncul Rusiei.

Acest lucru va însemna că țările NATO – Statele Unite și țările europene – sunt în război cu Rusia. Și în acest caz, ținând cont de schimbarea esenței conflictului, „vom lua deciziile adecvate ca răspuns la aceste amenințări”, a spus Vladimir Putin.

Sună de parcă Kremlinul ar trata această provocare ca pe o ultimă picătură. De mai bine de un an, Vladimir Putin a fost pus sub presiunea opiniei publice de membrii elitei sale de securitate, conduși de decanul de politică externă Serghei Karaganov, pentru a „restabili descurajarea” prin organizarea unei lovituri nucleare. Asta pentru a reaminti Occidentului că Rusia este o superputere nucleară de care nimeni n-ar trebui să-și bată joc.

Nu este clar ce răspuns poate gândi Kremlinul, dar mass-media rusă este un focar de speculații în acest sens.

Rușii iau în calcul și atacarea aerodromurilor din România și Polonia

În situația cea mai bună se află pași precum întreruperea relațiilor diplomatice, în special cu Marea Britanie, țara NATO pe care Moscova o consideră cea mai ostilă. O altă idee ar fi organizarea unui test demonstrativ de arme nucleare, ceea ce Rusia nu a mai făcut din 1990. Unele rapoarte spun că vechiul loc sovietic de testare nucleară arctică de la Novaia Zemlya a fost deja pregătit pentru această posibilitate.

Serghei Markov, un fost consilier de la Kremlin, spune că un răspuns mai puternic ar putea fi atacarea aerodromurilor NATO din Polonia și România, unde, spune el, „știm că sunt stocate F-16 pentru ucraineni. Aceste aeronave ar fi probabil folosite pentru a lansa acele rachete NATO asupra noastră, așa că le-am considera ținte legitime”.

Modificările viitoare ale doctrinei nucleare oficiale a Rusiei pot schimba radical calculul pentru utilizarea armelor nucleare.

În prezent, Rusia este pregătită să folosească arme atomice doar în cazul în care țara este atacată cu ele de o putere nucleară sau dacă însăși existența statului rus este amenințată pe fondul unui conflict convențional.

Serghei Markov spune că amendamentele luate în considerare ar reduce pragul pentru folosirea armelor nucleare tactice, făcându-le probabil parte integrantă a oricărui conflict în viitor.

O altă revizuire ar putea schimba prevederea conform căreia statalitatea rusă trebuie să fie în pericol pentru a permite, în schimb, utilizarea armelor atunci când „interesele strategice” ruse sunt amenințate.

De asemenea, ar permite utilizarea lor împotriva statelor nonnucleare care fac parte dintr-o coaliție care include puteri cu armate nucleare, dacă acestea atacă Rusia.

Frica de război nuclear

Potrivit lui Alexei Levinson, expert la Centrul Levada, singura agenție independentă de sondaj din Rusia, teama unui conflict nuclear a crescut în rândul populației ruse de la începutul războiului din Ucraina, de la aproximativ un sfert la peste o treime dintre respondenți.

„În grupurile noastre de discuție, descoperim că este a doua cea mai mare teamă după grija pentru bunăstarea propriei persoane și a familiei. A escaladat de la începutul operațiunii speciale și este la un nivel constant ridicat”, a afirmat Alexei Levinson.

Unul dintre experții de top în securitate ai Rusiei, Alexei Arbatov, a declarat săptămâna aceasta pentru cotidianul Nezavisimaya Gazeta că evoluția evenimentelor este foarte periculoasă din cauza credinței larg răspândite în Occident că Rusia nu va folosi niciodată armele nucleare.

„Aceasta este o concepție greșită foarte gravă: la un moment dat, armele nucleare vor fi folosite, în ciuda riscului de escaladare și a unei catastrofe generale”, a spus Alexei Arbatov.

Serghei Strokan susține că observatorii occidentali nu apreciază măsura în care Vladimir Putin este sub presiunea celor din preajma sa, cum ar fi „avocatul atacului nuclear”, Serghei Karaganov.

„Putin este probabil cel mai moderat politician din Moscova în acest moment și, dacă nu ar fi el, probabil că am avea un colectiv Karaganov la putere. Chiar și acum își exprimă nerăbdarea și întreabă în mod deschis: De ce nu am apăsat încă butonul?”, a conchis Serghei Strokan.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News