Amenințări, înjurături și condiții mizere de locuit. Coșmarul îndurat de mai mulți români plecați la muncă în Belgia. „Când am cerut să ne plătească, patronul mi-a spart stopul de la mașină”

„C**va mă-tii, imbecilul naibii, te omor, prietene!”. Așa sună, într-un dialog telefonic, vorbele adresate lui Ionuț*, un muncitor român, de către patronul Wim van der Velpen, proprietar de fermă belgian trecut de 50 de ani. Ionuț îl sunase pe patron să-i ceară banii pe care acesta îi datora lui și colegilor alături de care a muncit câteva săptămâni la fermă. 

„Dormeam pe jos, se inundau toaletele, nu aveam apă caldă decât o oră pe zi”

Când discutăm cu Ionuț la telefon, bărbatul se află încă la ferma belgianului, situată în Bekkevoort, la 20 de kilometri est de orașul Leuven. Stă în camera pe care a împărțit-o cu alte 11 persoane. 

„Dormitoarele erau destul de urâte. Era mizerie multă. Mirosea a canal, a sifoanele unde se scurgea apa. Dormeam jos, pe saltele”, descrie românul condițiile în care au fost cazați de patronul belgian. 

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

„Eu unul am optat să dorm în mașină de vreo șase-șapte ori la rând din cauza înghesuielii și a frigului din camere. Nici apă caldă nu ne dădea, maxim o oră-o oră și jumătate, cât să se spele oamenii, și oricum nu apucau toți, poate doar unu din cinci. Se inundau și toaleta, dușurile, tot. Nu că se revărsa rahatul printre noi, ci apa din bazin”. 

„Bani cu țârâita”: 15 euro de persoană pe săptămână, în loc de 100 de euro 

Totul a început în a doua jumătate a lunii august, când un grup de aproximativ 40 de muncitori români și polonezi a început să lucreze la ferma din Belgia. Oamenii se angajaseră să culeagă mere și pere. Printre ei și Ionuț, de 38 de ani, și soția lui. 

Fiecare persoană avea să primească un contract, precum și suma de 100 de euro săptămânal. Nimic din toate astea nu s-a întâmplat. În schimb, muncitorii au suferit de foame și au rămas și fără banii necesari pentru a putea pleca de la fermă. 

Muncitorii ajunseseră în Belgia, înainte de luna august, printr-o firmă intermediară din România care, susțin ei, „nu s-au ținut nici ei de cuvânt”. Se aflau deja acolo când o cunoștință le-a spus că la ferma de lângă Bekkevoort se caută muncitori și că „patronul este un om parolist”. Așa că românii n-au stat pe gânduri și s-au dus să lucreze la fermă.  

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

„Era vorba că săptămânal le dă oamenilor bani de mâncare. Când ne aducea banii, ne aducea 15 euro (aproximativ 73 de lei) de persoană, pentru toată săptămâna. Tot discutam cum rezolvăm, că am zis una la telefon și se întâmpla alta”, declară Ionuț într-o conversație cu ziarul.

Discuțiile au continuat pe parcursul a trei săptămâni, timp în care muncitorii au lucrat câte 10-12 ore pe zi, iar banii veneau „mai cu scârțâita”, povestește Ionuț. 

Trebuia să stai ca militarii la post, să culegi, ca să nu te dea afară. Și nu se lucrau opt ore, ci vreo 10-11, dar fără plata acestora suplimentare.

Ionuț, muncitor sezonier:

Muncitorii și-au cerut drepturile, patronul i-a dat afară

Ionuț era intermediar între grupul de muncitori și patron, fiind printre puținii care vorbeau limba engleză. De-a lungul săptămânilor petrecute la fermă a avut mai multe certuri cu patronul, pentru că el era cel care suna să ceară banii pentru toți muncitorii, susține el.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Totul a culminat cu un moment de violență. Angajatorul a ieșit cu un obiect din metal și și-a vărsat furia asupra mașinii românului.

„Mi-a spart stopul de la mașină, că știa că tre să mă ațâțe să-i fac ceva, ca să poată scăpa ieftin. Și m-am abținut și din chestia asta. A doua zi am raportat la poliție”, povestește Ionuț.

Poliția belgiană a deschis o anchetă: „Luăm acest caz foarte în serios”

„Investigația este în curs, nu pot să vă dau foarte multe detalii. Știm că au fost anumite probleme cu patronul. Luăm acest caz foarte în serios și suntem în contact cu Ambasada României, precum și cu Avocatul Poporului din Belgia. Asta e tot ce pot să vă spun în acest moment”, a declarat pentru Libertatea comandantul poliției de la secția din Bekkevoort, Belgia. 

Ionuț povestește că erau și martori de față – soția belgianului, fiica sa și un polonez „care s-au pus în fața mașinii, să nu mai dea în ea”.

„Desfășurăm o anchetă, dar – în această etapă – nu putem face alte comentarii din cauza confidențialității pe care legea o impune procurorilor. Orice comunicare ar putea pune în pericol investigațiile și procedura. Cu toate acestea, dacă aveți informații suplimentare, nu ezitați să ni le trimiteți. Acestea pot fi de ajutor”, răspund pentru Libertatea și reprezentanții Parchetului din localitatea Leuven, acolo unde a ajuns cazul.

„Anarhiștii” au venit în ajutorul muncitorilor 

După ce i-a dat afară din ferma sa, în luna octombrie, Ionuț a căutat un sindicat care să-i apere drepturile. Așa a ajuns la Leuven Anarchistiche Group, un grup de oameni „libertarieni socialiști”, care luptă împotriva inegalității în muncă, a sexismului și a homofobiei, după cum se recomandă. Aceștia i-au ajutat pe muncitorii români să plece de la ferma belgianului. 

„Ne-au dat de mâncare, au întins saltele pe jos în studioul unde făceau muzică, ne-au cumpărat de toate. Erau artiști la suflet. Ba chiar au luat și țigări pentru fumători – micile plăceri. Astea pentru că, atunci când au auzit cum ne amenință patronul la telefon, că ne omoară, nici nu s-a mai pus problema să rămânem la el”, spune Ionuț.

O parte din muncitori au intrat în greva foamei

„Situația este dezastruoasă, oamenii sunt flămânzi și dorm 12 persoane într-o singură cameră, într-o instalație agricolă. În urmă cu 4 zile, au intrat în grevă din cauza lipsei de alimente și de bani. Ieri am fost în vizită la ei și a trebuit să le aducem mâncare pentru că majoritatea oamenilor nu mai mâncaseră nimic de trei zile. Unii oameni au plecat. Acum sunt în total 35 de greviști în fermă. Șeful continuă să promită bani pentru ziua următoare. Din cauza lipsei financiare, nu au posibilitatea de a se întoarce în România. Sunt câteva mașini disponibile, dar nu au combustibil. Muncitorii doresc să rămână, deoarece se tem că, dacă părăsesc ferma acum, nu-și vor mai vedea niciodată banii”, arată un raport al Leuven Anarchistiche Group. 

Tot ei i-au ajutat pe muncitori să intre în contact cu un avocat și să-și găsească un alt job, după ce au plecat de la ferma din Belgia.

„Am închiriat o mașină, am umplut-o cu mâncare și băutură, pentru a intra în contact cu ei. Chiar aveau nevoie de mâncare și erau sceptici la început, dar apoi s-au bucurat când au văzut că intențiile noastre sunt lipsite de interes”, declară telefonic pentru ziar unul dintre cei care i-a ajutat pe români.

O dramă trăită de familia împărțită între granițe

Ionuț trăiește o situație care a devenit o normalitate pentru cei mai mulți dintre muncitorii români sezonieri. „Eu sunt cu nevasta, sora și cumnatul aici. Zece rude apropiate în total. Suntem fără copii. I-am lăsat în țară, să aibă grijă de ei mama și tatăl meu. Ca noi să trimitem bani acasă și-n plus, ca sezonieri, nu avem cum să aducem copiii. Lucrăm maximum trei luni, iar cazările sunt oferite în general de angajator”.

Mai mult de doi din cinci (44%) dintre copiii ai căror părinți lucrează în străinătate au rămas în țară fără mama alături, fie că aceasta este plecată împreună cu tatăl, fie că este singurul părinte plecat din familie, arată o anchetă realizată de Salvați Copiii România.

„E și bolnav tata, om în vârstă, și se mai și chinuie să aibă grijă de copilașii mei. Și-a dat și el seama că avem probleme aici”, mai spune muncitorul român.

Strânge dovezi pentru a-și face dreptate în instanță 

În prezent, Ionuț și familia lui sunt în contact cu un avocat, care îi ajută să strângă dovezi pentru a putea să-l tragă la răspundere în fața legii pe patronul belgian.

„Acum strângem dovezi, evoluția cazului depinde de documentele pe care mi le vor furniza. Două dintre persoanele care au lucrat acolo vor să meargă mai departe, să construim un caz, dar în momentul ăsta nu știu ce dovezi vom reuși să strângem. Îi voi susține pe muncitori cât de mult pot”, a declarat pentru Libertatea avocatul Rudi Bollen.

MAE s-a sesizat după ce cazul a apărut în presa belgiană 

Și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) s-a sesizat cu privire la această situație, după ce informațiile au ajuns în presa belgiană. 

„În urma discuțiilor cu reprezentanții fermei, a reieșit că toți muncitorii sezonieri, inclusiv șase cetățeni români care își desfășurau activitatea și locuiau la fermă, au părăsit incinta la data de 10 octombrie 2022. În dialogul telefonic ulterior al reprezentanților misiunii cu angajatorul, acesta a menționat că drepturile salariale ale lucrătorilor au fost achitate prin transfer bancar”, transmite MAE la solicitarea ziarului.

Patronul: „nu există probleme”

Libertatea l-a contactat pe Wim van der Velpen, patronul fermei. Inițial, a spus că el a plătit muncitorii români și că „nu există probleme”. Apoi ne-a rugat să-l apelăm în jumătate de oră, fiind „foarte ocupat acum”. Nu a mai răspuns. 

În prezent, Ionuț și familia sa continuă să lucreze peste hotare. Cu ajutorul activiștilor, și-au găsit de lucru într-o altă țară din Vest. „La noul loc de muncă ne tratează bine. Acum suntem în apropiere de Prüm, la sud de Köln (Germania). Aici facem coronițe ornamentale, pe care le pun străinii pe ușă, pe geamuri, de sărbători”, încheie românul. 

Agresiunile asupra muncitorilor români, un fenomen 

În ultimii doi ani, ziarul Libertatea a prezentat mai multe cazuri în care muncitorii români din străinătate au devenit victime ale agresiunilor și abuzurilor chiar la locul de muncă, în special în Olanda și Germania.  

„Mie îmi scriu de 3-4 ori pe săptămână oameni cu cazuri de astea. De obicei, agresiunile fizice se petrec între muncitori, în special, în cazări. În vreme ce agresiunile verbale sunt rezervate locului de muncă, unde angajatorii ori coordonatorii, în special în abatoare și ferme, au o asemenea atitudine față de muncitorii slab calificați din estul Europei, care pot fi întotdeauna ușor de înlocuit cu alți doritori”, explica pentru ziar Marian Raicu, care administrează Grupul Sindicatul Românilor din Olanda. 

Puține din aceste cazuri ajung și la autorități, susținea Raicu: „două din zece cazuri”. 

*Am folosit un pseudonim pentru a-l proteja pe muncitorul român.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro