ComenteazăUltimul regulament european cu privire la această problemă a afost în urmă cu mai bine de 20 de ani, mai exact în 1995, iar de atunci lucrurile legate de internet s-au schimbat radical. Așa se face că, într-un studiu al EY România, se relevă că 88% dintre respondenți cred că securitatea informațională nu satisface pe deplin nevoile organizațiilor pentru care lucrează.
Totodată, 36% dintre ei spun că e foarte puțin probabil să detecteze un atac cibernetic sofisticat. Mai mult de jumătate (54%) dintre companii nu au un angajat sau un departament care să se ocupe de tehnologiile emergente și de impactul acestora.
„La ora actuală, securitatea cibernetică nu mai este doar o simplă «problemă de IT», ci și de avantaj competitiv. Pentru majoritatea companiilor globale, a intrat în Top 3 al priorităților. Activitățile obișnuite, precum lansările de produs, fuziunile și achizițiile, extinderea pieței, au toate o dimensiune digitală. Ceea ce înseamnă că un posibil atac cibernetic poate produce pierderi financiare, pe lângă expunerea juridică privind protecția datelor clienților și afectarea reputației unei companii,” a declarat Carmen Adamescu, Partener al EY România.
Directiva europeană
Pentru a răspunde amenințărilor asupra securității cetățenilor și companiilor UE, Comisia Europeană a prezentat în 2012 un pachet de acte legislative privind reforma normelor UE în materie de protecție a datelor, destinat să adapteze Europa la era digitală.
Pachetul de reformă a fost adoptat de Parlamentul European la 14 aprilie 2016 și cuprinde două instrumente: Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și Directiva privind protecția datelor pentru sectoarele poliției și justiției penale.
Regulamentul general privind protecția datelor le va permite cetățenilor să exercite un control sporit asupra datelor lor cu caracter personal. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, două treimi dintre europeni (67%) au declarat că sunt îngrijorați în legătură cu faptul că nu dețin controlul deplin asupra informațiilor pe care le furnizează online.
„Breșele de securitate generează automat costuri indirecte, cum ar fi publicitate negativă, pierderea încrederii clienţilor şi poate duce chiar la compromiterea afacerii. De aceea, miza securității digitale pentru companii e în creștere. Companiile mai au mai puțin de doi ani de tranziție până la intrarea în vigoare a Regulamentului General privind Protecția Datelor. E important ca în această perioadă companiile să facă eforturile necesare pentru a se alinia noilor norme, implementând soluții performante”, a declarat Gabriel Gîdea, director de dezvoltare Kingston Technology România și Bulgaria.
Breșele de securitate pot fi prevenite cu ajutorul tehnologiei și a unor politici pentru circulația sigură a datelor, criptarea fiind una dintre ele.