ComenteazăBruxelles-ul a decis să ducă un pas mai departe conflictul cu Varșovia pe tema justiției.
Într-o mișcare catalogată drept „excepțională”, Comisia Europeană a cerut Curții de Justiție a UE, marți, să impună sancțiuni financiare zilnice Poloniei, până când autoritățile de la Varșovia vor suspenda activitatea unei camere disciplinare pentru judecători și procurori, scrie Politico.
Bruxelles-ul consideră că această cameră este o amenințare pentru independența justiției și că impune practic un control politic asupra judecătorilor, în vreme ce guvernul polonez insistă că ea este o unealtă pentru eliminarea rămășițelor fostului regim comunist.
În iulie, Curtea de Justiție a UE a luat o decizie privind suspendarea camerei și a deciziilor ei. Dar Tribunalul Constituțional polonez a respins decizia, susținând că aceasta nu poate fi obligatorie.
Mișcarea a fost considerată drept șocantă și extraordinară, în condițiile în care primatul legii europene este unul dintre principiile fundamentale ale UE.
Decizia de marți a oficialilor de la Bruxelles este doar una dintre măsurile luate în tentativa de a modifica comportamentul autorităților poloneze, care sunt acuzate că încalcă statul de drept și principiile democratice.
Aceste măsuri includ o posibilă blocare a banilor UE pentru regiunile poloneze care au adoptat rezoluții anti-LGBT și întârzierea aprobării banilor din fondul de redresare.
O schimbare de tactică
Penalitățile financiare reprezintă o schimbare de tactică pentru Comisia Europeană, care de ani buni încearcă să determine guvernul polonez să respecte regulile UE, cu ajutorul greoiului mecanism de infringement și al activării articolului 7 din Tratatul UE, care ar putea duce în teorie la suspendarea dreptului de vot al Varșoviei în Consiliul European.
Bruxelles-ul are o nouă armă legală – care leagă alocarea fondurilor UE de respectarea statului de drept – dar aceasta nu poate fi încă folosită, deoarece este contestată în justiție de Varșovia și Budapesta.
Guvernul polonez a transmis în urmă cu trei săptămâni că această cameră disciplinară va fi desfiinţată ca parte a unor reforme mai ample ale sistemului judiciar în lunile următoare, dar Comisia nu pare convinsă.
„Camera disciplinară își continuă o parte a activităților împotriva judecătorilor, chiar dacă toate aceste activități trebuiau suspendate”, a observat Vera Jurova, vicepreședinta Comisiei Europene.
Ministrul polonez al justiției, Zbigniew Ziobro, autorul unor reforme judiciare care au inclus crearea camerei disciplinare, a catalogat decizia Comisiei drept „o agresiune” și „un război juridic hibrid”.
„Ne confruntăm cu ipocrizie, cu politică, nu cu legea. Polonia nu poate plăti penalități impuse într-un mod ilegal”, a mai spus oficialul.
Comisarul European pentru Justiție, Didier Reynders, nu a precizat cât de mare ar putea fi amenda zilnică aplicată Poloniei, dar a făcut referire la un alt dosar în care Curtea de Justiție a obligat Polonia să plătească 100.000 de euro pe zi pentru încălcarea unei decizii privind tăierea copacilor într-o pădure protejată.
Banii din fondul de redresare nu au fost deblocați
Nu este singura penalitate financiară cu care se confruntă Polonia.
La începutul acestei luni, oficialii Comisiei au făcut o legătură între deblocarea banilor din fondul de redresare – 36 de miliarde de euro – și altă dispută pe tema statului de drept.
Această dispută vizează o moțiune depusă de premierul Mateusz Morawiecki la Tribunalul Constituțional de la Varșovia, care trebuie să stabilească dacă legislația UE primează în fața celei poloneze.
Vicepreședintele Comisiei UE, Valdis Dombrovskis, a declarat luni că primatul legii UE este o chestiune fundamentală și că Comisia Europeană a fost foarte clară în acest caz.
Tribunalul Constituțional, considerat a fi sub controlul partidului aflat la guvernare în Polonia, a amânat cazul de patru ori până acum și va da o decizie în cele din urmă pe 22 septembrie.
În același timp, Parlamentul European presează Comisia să aprobe cât mai repede mecanismul prin care executivul UE poate suspenda fondurile pentru țările care nu respectă statul de drept și drepturile fundamentale ale omului.
Într-o altă dispută cu Varșovia, Comisia a avertizat că va suspenda plata unor fonduri structurale către cinci regiuni poloneze care au adoptat rezoluții anti-LGBT.
Autoritățile locale ale acestor regiuni au anunțat că rezistă presiunii Bruxelles-ului și că refuză să retragă rezoluțiile, în ciuda posibilității de a pierde până la 2,5 miliarde de euro în fonduri UE.