ComenteazăDin 2015 până în prezent, 1,6 milioane de venezueleni au emigrat. Populația totală este de 30,6 milioane de persoane.
Cetățenii venezueleni riscă să sufere de foamete, iar guvernele din regiune încearcă să găsească o soluție pentru a face față valurilor de imigranți.
Printre priorități sunt măsurile împotriva declanșării unor epidemii, pentru a împărți, în mod echitabil, povara costurilor pe care le implică refugiații.
Imagini șocante au fost filmate în San Cristoval, cândva unul dintre cele mai prospere orașe ale Venezuelei. Pe străzi sunt munți de gunoaie, iar muncitorii nu le mai strâng, pentru că salariile lor au ajuns să nu mai valoreze aproape nimic.
La benzinării sunt cozi care se întind pe câțiva kilometri, în țara cu cele mai mari rezeve de petrol din lume. Rafturile magazinelor sunt goale.
”Problema este că sunt foarte puține alimente de bază. Dacă aș vrea să fac o prăjitură, nu sunt ouă, nu e făină, nu există lapte și nici zahăr. Iar produsele care sunt disponibile sunt foarte scumpe. Un exemplu este această cutie cu smântână. Ar trebui să lucrezi cel puțin trei săptămâni, ca să ți-o poți permite” , spune Alex Crawford, corespondent al Sky News.
Din cauza foametei și lipsurilor, oamenii pleacă pe jos către țările vecine. Mulți sunt bolnavi, alții nu au acte de identitate. Însă asta nu îi descurajează să meargă, alături de copii, pe jos 2000 de kilometri pentru a ajunge în țări precum Columbia, Ecuador sau Peru.
Columbia a înregistrat un milion de imigranți venezueleni. Peru, Chine și Ecuador fac și ele parte din țările cele mai vizate de exodul din Venezuela.
În Brazilia, peste 50.000 de venezueleni au depus cereri de azil, intrând în cea mai mare parte din statul brazilian Raraima (nord), unul dintre cele mai sărace state braziliene, aflat în regiunea amazoniană.
„Din păcate, celelalte ţări latino-americane nu sunt destul de pregătite pentru a face faţă acestei crize uriaşe”, a afirmat Peter Hakim, de la centrul de analize al Dialogului Interamerican. „Aceste ţări duc lipsă de mijloace, de organizare sau de instalaţii în domeniul sănătăţii, pentru a oferi un sprjin minim acestor migranţi”, care vin în majoritate în condiţii precare, a mai spus el, adăugând că „fiecare ţară pare să dea propriul răspuns, fără nici cea mai mică cooperare”.
În Brazilia, care cere doar buletinul pentru a-i lăsa pe venezueleni să intre pe teritoriul său, președintele Michel Temer a negat vehement, miercuri orice intenție a țării sale de a-și închide frontiera, dar a recunoscut că guvernul său intenționează să distribuie tichete de intrare pentru a limita fluxul.
Columbia solicită pașaport sau o viză specială pentru a le permite imigranților să beneficieze de îngrijiri medicale.
„Regiunea are nevoie în mod disperat de un leadership, din partea Columbiei sau a Braziliei, pentru a începe să lucreze pe baza unui acord comun pentru a face față acestui exod masiv”, a declarat Peter Hakim, potrivit Agerpres.
O reuniune regională pe această temă urmează să aibă loc, luni și marți, la Quito, iar Organizația Statelor Americane (OSA) a convocat o sesiune extraordinară pe 5 septembrie.
Un flux migrator „reprezintă o enormă provocare pentru guverne”, a explicat David Smidle, membru al WOLA, o organizaţie specializată în apărarea drepturilor omului pe continentul american.
„Dacă nu sunt primiţi cum trebuie, migranţii pot cădea în delincvenţă şi să provoace un val de xenofobie. Dar, dacă ei sunt bine primiţi, populaţia locală se poate plânge că este astfel abandonată”, a subliniat Smidle.
Cazul Braziliei este emblematic. Cu toate că a primit cei mai puțini imigranți dintre toate vecine Venezuelei, fluxul s-a concentrat pe o zonă foarte defavorizată.
În micul oraș de frontieră Pacaraima, cu aproximativ 10.000 de locuitori, între localnici și imigranți au izbucnit confruntări pe 18 august. 1.200 de venezueleni au fost nevoiți să părăsească țara.
Marți, președintele Temer a autorizat, prin decret, decret desfășurarea armatei pentru a asigura menținerea ordinii.
Institutul brazilian de statistică IBGE a înregistrat, recent, peste 30.000 de venezueleni care trăiesc în statul Roraima, cu o populație 576.000 de locuitori.
„Mi se pare că Brazilia este mai reticentă decât alte ţări în ce priveşte primirea de imigranţi. Problema este că regiunea prin care ei sosesc este foarte defavorizată”, a afirmat Kai Kenkel, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea catolică PUC din Rio de Janeiro.
Potrivit declaraţiilor sale, „refugiaţii nu reprezintă un risc” pentru securitate, dar problemele legate de imigraţie pot fi folosite „în discursuri populiste pentru a provoca teamă”, cu ceva mai mult de o lună înainte de alegerile generale.
În Roraima, candidatul extremei drepte Jair Bolsonaro se află pe primul loc în intențiile de vot, cu 28%, față de 21% pentru fostul președinte de stânga, Luiz Inacio Lula da Silva. La nivel național, Lula da Silva este creditat cu 37% față de 18% pentru Bolsonaro.
CITEȘTE ȘI: Prima seară la Cerbul de Aur, ca o reuniune de clasă. Vedetele au cântat în cor „Drumurile noastre”
FOTO: EPA