ComenteazăÎntr-un moment în care pandemia făcea ravagii în Rio, la începutul acestui an, una dintre doctorițele aflate în prima linie a luptei cu virusul, Clarisse Bressan, avea nevoie de o cameră de refugiu, unde mergea să plângă, din cauza fricii și a extenuării.
„Am pierdut un coleg care era rezidentul meu, cineva mai tânăr decât mine, abia căsătorit”, spune pentru The Guardian femeia de 43 de ani, specialistă în medicină tropicală, care își amintește de clipele prin care a trecut în primăvară.
„E un dezastru, pur și simplu inimaginabil, un coșmar”, adaugă ea.
Zece luni mai târziu, după ce 180.000 de brazilieni au murit, Bressan spune că s-a înfuriat când a văzut că orașele se redeschid, că barurile, restaurantele și sălile de fitness sunt pline, iar secția ei de terapie intensivă se umple iarăși cu pacienți panicați, nesiguri dacă vor supraviețui.
„Mă simt ca o fraieră. E ca și cum sunt singura care e îngrijorată”, se plânge doctorița.
Probleme din Brazilia până în Mexic, Paraguay și Chile
Brazilia nu este singura țară din America Latină – regiune unde mai mult de 460.000 de oameni au murit – care se confruntă cu ceea ce mulți experți numesc al doilea val epidemic.
În Mexic, unde până acum au murit peste 110.000 de oameni, situația este la fel de complicată. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat săptămâna trecută asupra condițiilor „foarte îngrijorătoare”, după ce numărul deceselor săptămânale s-a dublat de la mijlocul lui octombrie până la finalul lui noiembrie.
„Mexic e într-o formă proastă”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Issac Chávez Díaz, un anestezist de la spitalul Universidad Nacional Autónoma de México, spune pentru The Guardian că relaxarea restricțiilor l-au făcut să se teamă că al doilea val va fi chiar mai mortal decât cel din iulie.
„Cel mai probabil vom vedea vârful în decembrie sau ianuarie”, estimează Chavez Diaz.
În Paraguay, care a fost aplaudat pentru felul în care a gestionat inițial pandemia, autoritățile au înăsprit săptămâna aceasta restricțiile după ce numărul infectărilor a crescut substanțial.
„Am avut o creștere excesivă a cazurilor”, spune Fabián Ojeda, un oficial local din orașul Pilar, care a declarat stare de urgență pe 1 decembrie.
„Sistemul nostru sanitar nu a fost reîntărit, așa cum s-a întâmplat în alte locuri – nu e departe de colaps”, adaugă acesta.
Săptămâna trecută, și ministrul sănătății din Chile, Enrique Paris, a admis că se pregătește pentru un posibil nou vârf de infecții în ianuarie, care ar putea lovi „cu o forță mai mare decât primul”.
„Nu ieși din casă, omule!”
Brazilia, țara cu cele mai multe decese din lume, după SUA, simte deja efectul valului doi – numărul mediu al deceselor zilnice a ajuns la 617 în ultima săptămână.
Moartea lui Ricardo Cruz, unul dintre cei mai cunoscuți chirurgi ai țării, și cea a lui Eduardo Galvao, un faimos actor de telenovele, au generat o senzație de neliniște în țară.
„Nu ieși din casă, omule!”, i-ar fi spus Galvao unui prieten apropiat, înainte de a muri la terapie intensivă.
21 din cele 26 de state ale Braziliei au confirmat o tendință ascendentă a infectărilor, iar unele au anunțat deja că vor interzice festivitățile pentru sărbătorirea Crăciunului și a Anului Nou.
Bressan, doctorița de la Rio, nu crede că actuala creștere a numărului de infectări reflectă un al doilea val epidemic. Ea crede că pandemia s-a manifestat, de fapt, în Brazilia ca o maree care a lovit neîntrerupt.
„Avea sens să vorbești despre al doilea val în Europa, unde numerele au crescut, apoi au scăzut, deoarece au reușit să aducă epidemia sub control, dar nu aici”, spune Bressan.
Motivul, spune ea, a fost relaxarea rapidă, într-un moment în care numărul de infectări era încă mare.
„A fost o nebunie”, spune ea.
Chavez Diaz spune că ceva similar a avut loc în Mexic, unde președintele a fost criticat pentru că a descurajat purtarea măștii și a minimalizat gravitatea pandemiei.
„Cele mai multe infectări se petrec în baruri, restaurante, săli de fitness și biserici – locuri care ar fi putut fi evitate. Eșuăm”, spune Chavez Diaz.
„Suntem sătui, dar virusul nu este”
Bressan crede că oboseala și egoismul sunt parțial responsabile pentru renunțarea la distanțarea socială.
„Suntem sătui, dar virusul nu este, iar cadrele medicale sunt extenuate”, avertizează ea.
Dar o mare parte din vină o poartă guvernul central, care nu a oferit cetățenilor recomandările necesare.
Președintele brazilian Jair Bolsonaro a fost criticat în întreaga lume pentru că a minimalizat pericolele unei boli pe care a numit-o „o mică gripă” și a promovat tratamente a căror eficiență nu a fost dovedită, cu medicamente precum Hidroxiclorochină și Ivermectin.
Cu un nou lockdown improbabil, din cauza contextului politic și social nefavorabil, doctorița se așteaptă la un Crăciun complicat.
„Sistemul sanitar va fi suprasolicitat și, cel mai rău, oamenii vor muri fără asistență. Vor fi oameni care nu vor putea găsi un pat de spital și vor muri acasă”, a avertizat ea.