Studiul a fost realizat acum doi ani, pe aproximativ 1.000 de respondenți. Oamenii au fost întrebați câtă încredere au în instituții, ce criterii le influențează nivelul de încredere și dacă acesta s-a schimbat față de ultimul an.

Instituțiile pe care s-a făcut măsurătoarea sunt Congresul SUA (echivalentul Parlamentului de la noi), media (televiziune, ziarele naționale și locale, rețelele sociale) și armata.

Încrederea americanilor în Congresul SUA, instituțiile media și armată. Armata este în topul încrederii, iar Congresul, pe ultimul loc | Grafic: raport RAND

Rezultatele arată că, pe o scară de la 0 la 10, unde 0 este „neîncredere totală”, 5 înseamnă o poziție neutră și 10 este „încredere totală”, Congresul american se situează la 3,65. Ziarele locale sunt puțin peste zona neutră, în timp ce armata se bucură de un nivel mai mare de încredere, fiind poziționată la 6,71.

Instituțiile de presă sunt oarecum legate între ele, în sensul că un individ care și-a exprimat încrederea în ziare, de exemplu, a plasat pe o treaptă înaltă a încrederii și televiziunile de știri. Nicio instituție însă nu este corelată cu rețelele de social media ca nivel de încredere, atrag atenția cercetătorii. Același lucru este valabil și pentru armată, care nu este corelată cu nicio altă instituție în răspunsurile oamenilor.

Cine are încredere în Congres?

Nivelul de încredere în autoritățile legislative americane nu diferă prea mult între bărbați și femei sau în funcție de vârstă, arată studiul, ci este influențat, mai degrabă, de etnie, apartenență politică și nivelul de educație. Spre exemplu, hispanicii par să aibă mai multă încredere în Congres, la fel și cei care s-au declarat republicani, arată studiul.

În schimb, respondenții cu un nivel mai mare de educație, care au absolvit o facultate, au spus că nu au deloc încredere în Congres.

În
evaluarea instituției, oamenii s-au raportat în special la
integritatea membrilor din Congres, la modul în care aceștia
acționează în beneficiul populației, la competență și
la transparență.

Ziarele locale, cele mai credibile instituții de presă în concepția americanilor

„Din nou, rezultatele studiului pun media într-o lumină proastă, dominată de nivelul scăzut de încredere pe care oamenii o au în instituțiile de presă”, scriu cercetătorii în studiu.

Pe scara încrederii, ziarele locale sunt doar puțin mai bine plasate, peste nivelul neutru, la 5,2. Ziarele naționale sunt în jumătatea neîncrederii, la 4,87, televiziunile de știri prin cablu – 4,22 și social media cel mai jos, la 2,91.

Aproximativ 22% dintre respondenți au plasat ziarele naționale la peste 8. În jur de 40% dintre americani au spus că au încredere mai mare în presa scrisă locală, însă în medie, cei care au raportat „încredere” (între 5 și 10) la presa locală s-au plasat la fel și în privința ziarelor naționale.

Cu toate astea, mulți americani nu au încredere în televiziunile de știri prin cablu – aproape jumătate dintre ei au pus știrile la TV la „neîncredere” (între 0 și 5).

Când spun că au încredere în presă, oamenii se raportează în special la competența și integritatea jurnaliștilor, precum și la relevanța și acuratețea informațiilor.

Încrederea americanilor în instituțiile media. Ziarele locale sunt mai apreciate | Grafic: raport RAND

Aici,
vârsta este asociată cu nivelul de încredere în media: cei mai în
vârstă sunt cei mai încrezători în presă. Și apartenența
politică este un factor: cei care au pus instituțiile de presă în
a doua jumătate a scării sunt în majoritate cei care au votat un
alt candidat decât Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA
din 2016.

Armata,
cea
mai integră și performantă instituție

Aproape jumătate dintre respondenți au plasat armata mai sus de 8 pe scara încrederii. Deși foarte puțini americani au spus că nu au încredere în militari, aproape 22% dintre respondenți s-au declarat neutri din punctul acesta de vedere, atrag atenția cercetătorii.

Americanii
consideră armata cea mai competentă instituție, cu cei mai buni
lideri, cu personal integru și profesionist. De asemenea, o
consideră și cea mai eficientă.

„Cu
toate acestea, nivelul ridicat de încredere raportat s-ar putea baza
mai degrabă pe percepții și stereotipuri, decât pe experiențe
concrete sau comportament observat”, punctează RAND.

Spre
deosebire de cei care au plasat armata pe o treaptă mai înaltă a
încrederii și care sunt, în majoritate, peste 50 de ani, cei care
au pus-o în prima jumătate, a neîncrederii, sunt mai tineri și au
studii superioare.

În
România, Armata și Biserica sunt în topul încrederii

Armata este instituția în care și românii au cea mai mare încredere, 68% dintre ei declarând că au încredere mare și foarte mare în ea, arată un sondaj INSCOP din 2019.

Încrederea românilor în instituțiile interne: Armata și Biserica sunt pe primele locuri, în timp ce partidele politice și Parlamentul sunt la coada clasamentului | Foto: raport INSCOP

În top urmează Biserica (55%), apoi Jandarmeria (48%), Poliția (43%) și DNA (40%). La coada clasamentului făcut de români se află partidele politice (11,8%) și Parlamentul (9,8%).

70%

dintre români au spus că au încredere puțină și foarte puțină în presă.

„Încrederea
scăzută în instituțiile de presă poate avea consecințe
negative. Astfel de persoane ar putea să nu ia în serios informații
esențiale în cazurile de urgență”, spun cercetătorii în
raportul RAND.

Scepticismul
afectează implicarea civică și respectarea legii

Chiar dacă puțină îndoială face parte din democrație, arată realizatorii studiului, când îndoiala e prea mare devine dificil pentru guvern să-și îndeplinească responsabilitățile.

„Încrederea în autorități încurajează respectarea legii și implicarea civică, oferă stabilitate și eficacitate”, se arată în raport.

 
 

Urmărește-ne pe Google News