Parlamentarii conservatori Nikolas Löbel, din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), și Georg Nüsslein, din Uniunea Creștin-Socială (CSU), partenerul bavarez al CDU, au demisionat din grupările lor politice, după ce au fost acuzați că au primit plăți generoase pentru a recomanda guvernului federal anumiți producători de măști de protecție sau pentru a intermedia afaceri între companii.

Faptele s-au petrecut în urmă cu un an, la debutul pandemiei, când oferta de măști era limitată, prețurile erau mari, iar banii câștigați de intermediari erau frumoși. Deutsche Welle scrie că cei doi parlamentari ar fi primit sume „cu șase cifre”.

Procurorii germani îi anchetează acum pe cei doi.

Firma deținută de Löbel a încasat comisioane în valoare de 250.000 de euro pentru intermedierea unor tranzacții cu măști de protecție între un distribuitor din statul său, Baden-Württemberg, și două companii private din orașele Mannheim și Heidelberg.

Dincolo de plecarea din CDU, Löbel a demisionat și din parlament. Într-o declarație pentru cotidianul Die Welt, el a admis că a comis o eroare.

„Ca membru al Budestagului și în special în contextul pandemiei, ar fi trebuit să îmi derulez afacerile cu o sensibilitate crescută”, a spus politicianul conservator.

Nüsslein este acuzat că a luat 660.000 de euro mită de la un producător de măști pentru a face lobby în favoarea acestuia, pentru a-l ajuta să câștige un contract guvernamental.

Nüsslein a ales o abordare diferită. Deși a părăsit partidul, el a rămas în Bundestag, ca independent, spre nemulțumirea unor colegi de partid.

Markus Blume, secretarul general al CSU, a declarat pentru televiziunea ARD că s-a simțit ușurat după demisia lui Nüsslein din partid. „Acest pas era inevitabil, inclusiv pentru a limita efectele asupra partidului”, a spus el.

Probleme cu campania de imunizare

Problemele CDU nu țin doar de aceste două cazuri, ci și de lentoarea cu care se desfășoară campania de vaccinare din țară.

Guvernul Merkel a fost aplaudat pentru felul în care a combătut pandemia în primă fază, mulțumită campaniei de testare și a eficienței sistemului sanitar. În ciuda unui număr relativ mare de cazuri de infectare, mortalitatea de COVID a rămas una mică.

În ultimele luni, pe fondul prelungirii pandemiei, germanii au început însă să își arate oboseala și nemulțumirea față de restricții.

Principala problemă a devenit însă, în ultima vreme, campania de vaccinare.

Pe de o parte, guvernul german a fost criticat pe plan intern pentru că a susținut o politică comună de achiziție de vaccinuri în UE, în loc să încheie acorduri bilaterale cu producătorii.

Această politică a avut drept rezultat livrări de doze insuficiente, cel puțin în comparație cu alte țări, precum SUA, Marea Britanie sau Israel.

Dar problema campaniei de imunizare a fost și una de strategie, scrie CNN. Germania a administrat vaccinul în centre speciale, și nu în cabinetele medicale obișnuite.

Săptămâna trecută, guvernul a anunțat că acest lucru va fi corectat și că vaccinurile vor fi administrate și în cabinetele medicale chiar din luna martie.

Două scrutine importante

Problemele vin în debutul unui an electoral crucial pentru toate partidele, în care vor avea loc șapte alegeri regionale și, în septembrie, scrutinul federal care va pune capăt erei Merkel.

Primele alegeri au loc chiar duminică, în landurile Baden-Württemberg și Renania-Palatinat.

În Baden-Württemberg, un stat bogat din sud-vestul țării, unde își au sediile producători de mașini precum Daimler-Benz și Porsche, șansele CDU de a recaptura primul loc de la verzi sunt aproape inexistente, scrie Politico.

Verzii guvernează în acest land într-o coaliție cu CDU, în care conservatorii sunt partenerul junior.

Premierul ecologist al landului, Winfried Kretschmann, care a venit la putere în 2011, cu o reputație de conservator, va fi cel mai probabil reales.

Principala oponentă este candidata CDU Susanne Eisenmann, actualul ministru al educației în guvernul regional.

Într-o dezbatere televizată recentă, ea a atacat manifestul verzilor, spunând că aceștia vor să forțeze cetățenii să renunțe la mașini în favoarea bicicletelor sau a mersului pe jos.

În sondajele din Baden-Württemberg, verzii sunt cotați cu 33%, în vreme ce CDU adună în jur de 25%, iar celelalte partide se luptă undeva în jurul cotei de 10-12%.

Situația este ceva mai roză pentru CDU în Renania-Palatinat, deși și acolo, conservatorii se confruntă cu un oponent puternic, în persoana actualului premier al landului, social-democratul Malu Dreyer.

Sondajele îi cotează pe social-democrați (SPD) cu 31% și pe conservatori cu 30%.

Renania-Palatinat este mai mic decât Baden-Württemberg, dar o victorie acolo ar fi una simbolică pentru CDU, în statul natal al cancelarului Helmut Kohl.

La începutul anului, CDU se bucura de un ușor avans în fața SPD. Scandalul de corupție și insatisfacția generală privind felul în care guvernul a coordonat răspunsul la pandemie par să-i fi afectat însă șansele.

Cine va fi succesorul lui Merkel?

La nivel federal, CDU guvernează împreună cu SPD, dar sunt șanse mari ca viitoarea coaliție să arate altfel.

Conform ultimelor sondaje la nivel federal, coaliția conservatoare (CDU+CSU) adună puțin peste 30% din voturi, în vreme ce pe locul doi se află verzii, cu un scor undeva între 17 și 20%.

Ecologiștii nu și-au ascuns niciun moment dorința de a intra la guvernare, iar coaliția din Baden-Württemberg ar putea fi replicată la nivel federal.

SPD și-a continuat căderea, ajungând la 16-17%, în vreme ce Alternativa pentru Germania (AfD – extrema dreaptă) și liberalii (FDP) se află undeva în jurul cotei de 10%, iar Die Linke (stânga radicală), la 7-9%.

Pentru conservatori, o necunoscută o reprezintă și candidatul pentru postul de cancelar.

Proaspătul șef al CDU, Armin Laschet, speră probabil că partidul va obține rezultate cât mai bune duminică, pentru a-și consolida rolul de candidat la succesiunea lui Merkel.

Principalul său rival este Markus Söder, premierul Bavariei și liderul partenerului conservator CSU.

 
 

Urmărește-ne pe Google News