În prezent, legea prevenţiei este încă la nivel de negociere între ministere şi se lucrează la ea, deși aceasta ar fi trebuit să intre în vigoare încă de luna trecută. Și în timp ce ministerele se bat în propuneri care să includă și anumite protecții pentru primării, ANAF a venit cu o propunere concretă.
Fiscul propune ca legea prevenției să scoată o amendă de 3.000 de lei pe care agenții economici o primeau dacă pe bonul fiscal eliberat nu se trecea si produsul care a fost vândut.
„Am avut situaţii neplăcute în care agentul economic a emis un bon fiscal de 5 lei pentru o apă plată şi nu a specificat în mod clar produsul pentru care a fost vândut şi, din păcate, a fost sancţionat cu amendă de 3.000 de lei. Astfel de practici sperăm să nu mai existe după aprobarea Legii prevenţiei”, a declarat Stan.
Mai există alte două propuneri
Pe lângă eliminarea amenzii de mai sus, ANAF mai are două propuneri, iar una dintre acestea se referă chiar la renunţarea la amenda aplicată comerciantul care nu afişează anunţul referitor la eliberarea bonului fiscal.
„Am renunţat la litera de lege referitoare la înmânarea bonului fiscal clientului de către operatorul aparatului fiscal sau eliberarea facturii la solicitarea clientului. Era o sancţiune aici de 1.250 de lei”, a mai spus șeful ANAF.
O altă măsură venită în sprijinul mediului de afaceri a fost scoaterea literei h de la articolul 10 tot din Ordonanţă de Urgenţă 28/1999, care prevedea că neîndeplinirea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligaţiei de a afişa anunţul de atenţionare, în caz contrar se sancţiona cu amendă de 3.000 de lei.
„Vorbim despre celebrul afiş care trebuia pus în incinta unităţilor de alimentaţie publică sau în unităţile hoteliere. Acestea au fost propunerile ANAF şi sper că vor fi acceptate. Politica Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală este de a îndruma contribuabilii şi de a avea un dialog în vederea conformării voluntare şi declarării la plată”, a mai declarat Bogdan Stan.
Pe de altă parte, Bogdan Stan a precizat că activitatea în domeniul hotelier s-a majorat cu aproape 14%, iar cea din domeniul restaurantelor şi alte activităţi de alimentaţie publică a crescut cu circa 18%, după scăderea la 9% a TVA pentru serviciile turistice.
‘Mediul de afaceri şi statul avem un element comun: acela de a creşte business-ul mediului privat. Pentru noi creşterea business-ului dvs. reprezintă o colectare în plus a veniturilor pe care le achitaţi ca obligaţie de plată la bugetul de stat. Prin tot ceea ce întreprindem în ultimele luni,încercăm – şi cred că o să şi reuşim – să creăm acest cadru legal din care să rezulte un mediu concurenţial sănătos. Urmare a scăderii cotei de TVA la 9% în domeniul serviciilor turistice, practic, activitatea în domeniul hotelier a crescut cu 13,85%, iar în cel al restaurantelor şi altor activităţi din serviciile de alimentaţie cu 18,05%. Aceste date arată, practic, că statul, prin componenta de legislaţie, a venit în sprijinul dvs. În ceea ce priveşte impozitul specific, ţin să vă anunţ că, în cursul zilei de 14 (aprilie, n.r.) au fost publicate în Monitorul Oficial normele metodologice de aplicare a Legii 176. Sperăm ca acestea să aducă clarificări în ceea ce priveşte activitatea pe care o desfăşuraţi. La nivelul anului 2015, totalul veniturilor obţinute de către stat în urma activităţilor din segmentul HORECA se ridică la 1,1% în total venituri la bugetul de stat. Eu spun că e o sumă consistentă’, a subliniat Stan.
Asociaţia patronală HORA a organizat, miercuri, la Bucureşti, prima ediţie a Conferinţei Naţionale a Industriei Ospitalităţii, la care participă reprezentanţi ai autorităţilor centrale, precum şi ai organizaţiilor de profil din România.