Analist economic român, despre criza alimentară: „Vor apărea mai multe alimente cu înlocuitori sintetici ai cărnii, laptelui, ouălor”

Oamenii de știință au atras atenția că până pe 28 iulie 2022, omenirea a reușit performanța negativă de a consuma toate resursele pe care Pământul le poate produce într-un an. „Sistemul nostru alimentar a luat-o razna pe fondul unui supraconsum de resurse naturale”, este avertismentul organizațiilor Global Footprint Network și WWF.

Tema crizei alimentare, abordată în ultimii ani de experți, e acum invocată și de liderii mondiali. 

Profesorul Mircea Coșea de la Academia de Studii Economice a explicat pentru publicul Libertatea cum va arăta criza alimentară și ce va însemna ea pentru populație.

Libertatea: Domnule profesor, vine criza alimentară sau nu?
Mircea Coșea: Criza alimentară vine peste omenire. Nu mai este doar o probabilitate. Criza este deja evidentă.

-Și cum se va manifesta? Cum va arăta? Vor dispărea produsele din rafturi sau se vor scumpi într-atât de mult, încât multă lume nu-și va permite să le cumpere?
-Criza nu se va manifesta prin penurie de alimente, ci prin prețuri ce vor tot crește.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

„Creșterea prețurilor la alimente va determina schimbarea calității produselor”

-Criza alimentară este o consecință a războiului din Ucraina și a pandemiei?
-Nu. Războiul doar accelerează instaurarea crizei alimentare. Cantitățile de produse alimentare și circulația lor vor reveni la normal după încheierea războiului. Criza alimentară a fost semnalată în 2019, ea fiind cauzată de faptul că resursele alimentare la nivel global au devenit insuficiente față de cererea populației, dar și de schimbările climatice. Aceste două cauze au determinat creșterea prețurilor la alimente. 

Cu riscul de a fi cinic, a crescut calitatea vieții din zona dens populată a Asiei, dar și populația africană a început să mănânce mai multă carne, mai multă ciocolată… Pe scurt, cererea de hrană la nivel global a devenit mai mare decât poate produce Planeta.

-Și încălzirea globală?
-Schimbarea climei duce automat la investiții suplimentare în agricultură, în producție, ceea ce înseamnă alte costuri în plus. Războiul s-a suprapus peste criza prețurilor din energie. Au crescut prețurile la îngrășăminte… Războiul se va încheia la un moment dat, dar prețurile nu vor reveni la nivelul celor din 2019… Toți acești factori vor duce criza alimentară într-o direcție nedorită.  

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

-Adică?
-Creșterea prețurilor la alimente va determina schimbarea calității produselor. Pentru a ține cât de cât în frâu costurile de producție, vor apărea din ce în ce mai multe alimente cu tot felul de înlocuitori sintetici ai cărnii, laptelui, ouălor… 

„Mâncare din ce în ce mai scumpă și de o calitate din ce în ce mai proastă”

-Produsele biologice vor avea și mai mare căutare?
-Produsele bio vor ajunge să aibă prețuri prohibitive deoarece costurile de producere vor fi din ce în ce mai greu de susținut. În concluzie, criza alimentară va însemna pentru marea parte a populației mâncare din ce în ce mai scumpă și de o calitate din ce în ce mai proastă.

-Românii vor fi afectați de criză?
-România este o țară care se clasează pe primele locuri în Europa, dar și în lume ca potențial agricol. Teoretic, România ar putea deveni un mare jucător în condițiile crizei alimentare. Depinde însă de reacția și mentalitatea guvernanților. 

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Aproape că nu mai producem nimic. Exemplul cel mai elocvent este ceea ce se întâmplă cu uleiul. România cultivă floarea-soarelui, este în fruntea Europei la acest capitol. Exportăm masiv. În schimb, în țară, prețul uleiului a explodat. Absurd. Deci criza alimentară va lovi și România.

-Cât va dura această criză alimentară?
-Nu știu să răspund la această întrebare.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro