România are economie conectată la nivel mondial, ceea ce a făcut ca Produsul Intern Brut (PIB) să scadă cu 10,5% în trimestrul al doilea față de același interval din 2019, cea mai mare scădere din 1996 încoace, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).

“Relațiile noastre cu țările cu care avem legături economice au suferit. Dar nu stăm cel mai rău, suntem în mijlocul listei. Suntem o țară subdezvoltată și acest lucru ne-a ajutat. Avem sectoare care nu funcționează, avem un sector foarte mare de economie de subzistență, avem o piață neagră mare, cum sunt cazurile taximetriei, meditațiilor, reparațiilor etc. Avem un monopol al rețelelor străine de supermarketuri. Toate aceste lucruri ne-au ajutat. Mai avem și un milion de români reveniți în țară, iar aceștia au consumat. Am beneficiat și de o greșeală a PSD, care a majorat salariile bugetarilor în ultimii ani, iar acest lucru a susținut, la rândul său, consumul”, a declarat, pentru Libertatea, profesorul de economie Mircea Coșea, fost ministru al reformei.

Fondurile europene, singura speranță

Acesta spune că subdezvoltarea ne lasă în incapacitatea de a ne dezvolta în viitor. 

“Noi n-am rezolvat problema șomajului, agricultura are o pondere mică în PIB, la fel și sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele – n.r.). Va fi un mare succes pentru România dacă nu cădem și mai mult. Avem totuși o speranță: fondurile europene. Dar acestea vor veni doar anul viitor. Chiar dacă pandemia se va opri, efectele economice ale ei vor exista între 5 și 10 ani la nivel mondial, inclusiv la noi”, a punctat Coșea.

România ar urma să beneficieze de aproape 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, din care 46,4 miliarde sunt prin bugetul european pe perioada 2021 – 2027, iar 33,5 miliarde sunt fonduri pentru relansarea economică.

Au funcționat construcțiile și consumul, turismul și industria sunt afectate

Consultantul financiar Emilian Duca spune că activitatea economică s-a redus și pentru că România este legată de Germania și Franța, cele mai mari economii din Europa.

Uzinele Dacia, Pitești. Foto Hepta

“M-aș fi îngrijorat dacă era mai aproape de 15% scăderea, dar fiind mai aproape de 10% e mai bine. Avem însă o problemă: consumul și-a revenit, producția nu. Principalul nostru export, industria auto, este afectat, mai ales că acum se face trecerea către automobile electrice. La fel, industria energetică își pune acum baza în trecerea spre energie verde, dar noi avem ponderi destul de mari pentru cărbune și petrol”, arată Duca.

Consultantul fiscal Adrian Bența spune că scăderea este importantă, chiar dacă este mai mică decât în statele dezvoltate din Vest.

Acest lucru nu înseamnă că Bența avea 10 pâini și acum mai are doar 9, ci că din 10 români, unul nu a mai avut pâine în perioada respectivă.

Consultantul fiscal Adrian Bența:

“Raportat la activitatea economică, au mers bine o serie de sectoare, precum construcțiile sau vânzările la anumite produse. Anumite sectoare au scăzut pentru că erau slab dezvoltate, precum turismul”, a precizat Bența.

Cum stăm față de alții

Economia Poloniei a scăzut cu 8,9% în trimestrul al doilea față de trimestrul al doilea al anului 2019, conform TheFirstNews.com.

În Bulgaria, Produsul Intern Brut a scăzut cu 8,2% în trimestrul al doilea comparativ cu datele de anul trecut, arată Sofia Globe.

Marea Britanie a consemnat un declin de 20,4% față de primul trimestru din acest an și de 21,7% față de trimestrul al doilea din 2019, arată CNBC.

În Franța, economia s-a contractat cu 13,2% față de primele trei luni din 2020 și cu 19% comparativ cu al doilea trimestru din 2019, conform Fr24news.

Germania, cea mai mare putere economică a Europei, a anunțat o scădere de 10,1% față de al doilea trimestru din 2019, cea mai mare scădere de după al Doilea Război Mondial, potrivit NPR

Italia a raportat o cădere de 12,4% în lunile aprilie, mai și iunie, comparativ cu primul trimestru din 2020. Declinul este de 17,3% față de lunile similare din 2019, transmite Reuters.

În Spania, scăderea este de 18,5%, cea mai mare de la Războiul Civil dintre anii 1933 – 1936 și vine după o contracție de 5,2% în primul trimestru, arată El Pais.

SUA au avut o cădere de 32,9% față de primul trimestru, cea mai mare din istoria modernă. Față de trimestrul aferent al anului trecut scăderea este de 9,5%, conform Forbes.

 
 

Urmărește-ne pe Google News