Efectele secundare sunt nebănuite
“Odată cu apariţia conflictului din estul Ucrainei şi repoziţionarea trupelor NATO în zona Mării Negre, s-au înmulţit aceste anomalii meteorologice. Nu este exclus ca ele să fie rezultatul războiului geofizic din această zonă, respectiv folosirea unei arme capabile să producă catastrofe meteorologice. Nu este o noutate că Rusia şi SUA sunt implicate în proiecte de cercetare privind radiaţiile electromagnetice şi folosirea tehnologiei în scopul modificării climei pe fonduri militare şi politice. Noutatea este că aceste puteri militare experimentează armele în perimetrul Mării Negre, lucru care ne afectează pe noi. Problema intervenţiei omului în derularea climei este o armă cu două tăişuri, poate produce efecte secundare nebănuite: poţi provoca ploaie astăzi în România, dar dereglezi natura în aşa fel încât te trezeşti cu cine ştie ce secetă în nordul Europei sau cu un taifun în Franţa”, ne-a explicat analistul militar Sebastian Sârbu, directorul ştiinţific al Centrului de cercetări şi studii de securitate din cadrul Academiei Naţionale de Securitate şi Organizarea Apărării.
Prima ploaie artificială a fost provocată la Bucureşti
Din punct de vedere istoric, prima ploaie artificială a fost provocată la Bucureşti în anul 1931, de cercetătoarea Ştefania Mărăcineanu. Ea a primit sprijin din partea guvernului francez şi a repetat acest experiment în anul 1934, în Algeria. Cercetările următoare în acest domeniu au continuat abia după cel de-al Doilea Război Mondial, când, în anul 1946, inginerul american Vincent J. Shaefer a făcut un experiment pe muntele Washington. Prima ploaie artificială în scopuri militare a fost provocată în anul 1963, în Vietnam, de armata americană.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro