Capitolul 1: Prima Prezență La Vot în Creștere, Dar Mai Ales Unde Există Conflicte Politice Clare și Polarizare Care Sunt Mobilizate Politic

Din 1979, prezența la alegerile europene scăzuse încontinuu.
Numărul votanților aproape s-a dublat la acest scrutin, dar diferențele între țări rămân mari.
Participarea a fost mai ridicată în țările unde există conflicte politice cu miză mare și polarizarea a fost puternic mobilizată electoral.

Știrea zilei? Că am avut cea mai mare participare la alegerile europene din 1994 la nivelul UE, alimentată de creșterea implicării la vot în majoritatea țărilor membre, ceea ce schimbă trendul descendent pe care se află.

Din 1979, anul primului scrutin european universal, și până acum, prezența la alegerile pentru PE – calculată pentru toate statele membre la un loc – a scăzut alegere după alegere, fără excepție. A ajuns prima oară sub 50% în 1999 și de atunci a rămas sub acest prag. Totuși, variația între statele membre este mare.

Extinderea către Est a scăzut media participării la vot

Cele mai multe țări care au aderat la Uniunea Europeană după 2004 au avut și în 2009, și în 2014 o prezență la vot mai mică de 40%. Declinul participării la vot în statele membre vechi este o realitate, dar mai ales din 1999 încoace, prezența la europarlamentare nu s-a schimbat aproape deloc în aceste țări, luate la un loc.

Capitolul 1: Prima prezență la vot în creștere, dar mai ales unde există conflicte politice clare și polarizare care sunt mobilizate politic

Secție de vot din Estonia / Foto: EPA

Extinderea către Est a avut un impact considerabil asupra ratei participării. Astfel, au intrat țări care au o participare la vot mai scăzută decât în restul Europei, inclusiv la alegerile naționale principale, parlamentare sau prezidențiale.

În 2019 însă, rata de participare a crescut în toate țările foste comuniste, cu excepția Bulgariei, care a introdus votul obligatoriu în 2016, deși sancțiunile pentru cei care nu o fac sunt moderate ca efect.

Chiar și așa, ratele de participare rămân sub media de participare la vot din UE28 (cu excepția Lituaniei și a României). Ambele țări au avut simultan alt tip de alegeri, prezidențiale în cazul Lituaniei și referendumul convocat de președintele Iohannis pe un subiect fierbinte cu mare încărcătură simbolică.

Procentul celor care au votat aproape că s-a dublat

De asemenea, creșterea participării în 5 țări est-europene (Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia) a fost peste media de creștere din UE, de 8,3%. Ceea ce poate părea firesc în țări unde participarea este de obicei mică și unde există o masă de oameni mai mare care pot migra de la non-vot la vot decât în țări unde de regulă votează o majoritate relativ mare.

Însă tradus în rată de creștere (în Polonia, 45%), înseamnă că procentul celor care au votat aproape s-a dublat. La fel în Slovacia, care deținea un trist record de 13% în 2014 și nu a atins 20% la nici una dintre alegerile pentru PE.

Sursă: election-results.eu și calculele autorilor

Informațiile oferite de științele politice arată că țările cu cea mai mare participare și creștere la vot au în comun un nivel ridicat de conflict între partide, clivaje activate și mobilizate, inclusiv în legătură cu aceste alegeri “secundare”. Explicațiile rezidă în tiparele competiției dintre partide și în cele ale comportamentului votanților din fiecare țară preexistente alegerilor recent încheiate, dar și în organizarea simultană a mai multor tipuri de alegeri (precum în Belgia, Lituania, Spania sau România).

Creșterea poate fi asociată și cu accentuarea polarizării politice și a competiției strânse cu implicații majore.

De exemplu:

Atacul extremei drepte (în Franța și Danemarca).
Diviziunile majore stânga-dreapta și regionale în Spania.
Diviziunile datorate partidelor de guvernare cu tendințe iliberale (ca în Ungaria și Polonia).

Toate au fost dublate de eforturi mari de mobilizare, inclusiv pentru alegerile europarlamentare fie ca valoare simbolică, fie pentru a preveni forțe anti-UE să acceadă în PE, așa cum este cazul în Spania.

În România, participarea la vot la aceste alegeri a fost peste alegerile parlamentare din 2016 (39%), dar încă sub prezidențialele din 2014 ambele tururi (53,2% și 64,4%), alegeri care sunt percepute ca fiind de prim rang mai mult decât cele parlamentare, în ciuda prerogativelor limitate ale președinției României.

Citește și:

CAPITOLUL 2: Alegerile europarlamentare își păstrează funcția de protest și semnalizare a nemulțumirilor