Capitolul 5: Brexit și europarlamentarele la care nu se mai aștepta nimeni în Marea Britanie

Aceștia au înregistrat cea mai mare înfrângere la alegeri din 1832 încoace. Atât de slab a fost rezultatul, încât au depășit și recordul negativ de 15% stabilit de Partidul Laburist sub conducerea lui Gordon Brown la alegerile europarlamentare din 2009.

O atenționare usturătoare pentru conservatori din partea electoratului care și-a exprimat nesatisfacția față de partid într-un set de alegeri care nu afectează balanța internă într-un guvern. Mai mult, dacă s-ar fi votat ca la alegerile parlamentare britanice, conservatorii nu ar fi câștigat nici un mandat în parlament.

 

Partidul Liberal Democrat a avut cea mai mare victorie din istoria sa (20,3% din voturi), dar rezultatele arată și cât de divizată este populația pe tema Brexit. Dacă ne uităm cum sugerează profesorul de științe politice John Curtice comparativ, partidele proeuropene și în majoritate pro un al doilea referendum pe Brexit (Partidul Laburist, Verzii – “Greens” și Change UK) au adunat la fel de multe voturi ca partidele care sunt de acord cu un Brexit fără acord (Partidul UKIP și Partidul Brexit): 35% vs. 35% voturi.

Și chiar dacă retorica acelor două părți va fi polarizată în următoarele zile, fiecare încercând să maximizeze impactul rezultatelor la alegeri, un lucru rămâne de necontestat: faptul că acele două mari partide, Conservatorii și Laburiștii, care sunt la cârma epopeii Brexit, au continuat trendul negativ înregistrat și la recentele alegeri locale și au pierdut semnificativ.

Partidul Verzilor (Greens) a înregistrat o creștere considerabilă de 4,2% față de 2014, la fel ca în Germania.

Rezultatele din mai multe capitale europene, diferite de cele la nivelul țării:

Spre deosebire de topul național din Marea Britanie, capitala Londra a fost câștigată de liberal democrați, urmați de laburiști – una dintre puținele zonele geografice în care Partidul Brexit nu a dominat (fără rezultatele din Irlanda de Nord și Scoția). O tendință observată și în alte țări precum:

• România: Capitala București dominată de Alianța USR-Plus, care a luat cele mai multe voturi, diferit față de situația pe țară, unde PNL a luat cele mai multe voturi;
• Franța: Capitala Paris dominată de partidul susținut de președintele Macron LRM, în timp ce în țară a câștigat RM, partidul susținut de Marine Le Pen;
• Germania: Capitala Berlin a fost câștigată detașat de partidul Verzilor (GRÜNE), urmat de CDU – partidul Angelei Merkel și de social-democrații de la SPD, marii perdanți ai alegerilor. La nivel național, topul a fost format de CDU, GRÜNE și SPD.
• Italia: Roma (Roma Capitale, teritoriul administrativ autonom căruia îi e atribuit statutul de capitală a republicii) a fost dominată de Partidul Democratic (Partito Democratico – pro-UE), urmat de Lega, partidul premierului Matteo Salvini, și de Movimento 5 stelle, dar periferiile Romei au fost adjudecate majoritar de Lega. La nivel național, topul se inversează: Lega pe primul loc, Partito Democratico și apoi Movimento 5 stelle.

  Capitolul 1: Prima prezență la vot în creștere

Capitolul 2: Alegerile europarlamentare își păstrează funcția de protest și semnalizare a nemulțumirilor

       Capitolul 3: Succes limitat față de așteptări pentru populism, naționalism, nativism, extremism, dar nu de ignorat  

Capitolul 4: Țările centrale ale proiectului european: detalii despre rezultate

Concluzii 

Urmărește-ne pe Google News

• Alegeri Europarlamentare 2024 România: Candidați și Proces Electoral