:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/05/deschidere-6-e1559143508597.jpg)
CAPITOLUL 1: Prima prezență la vot în creștere
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/05/hepta4314281-620x413.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/05/deschidere-2-620x441.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/05/h55008152-620x413.jpg)
CAPITOLUL 4: Țările centrale ale proiectului european: detalii despre rezultate
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/05/deschidere-4-620x413.jpg)
CAPITOLUL 5: Brexit și europarlamentarele la care nu se mai aștepta nimeni în Marea Britanie
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/05/deschidere-5-620x413.jpg)
Creșterea participării la vot este cel mai important câștig. Indiferent de motivație și de opțiuni politice, participarea crescută este mereu un semn bun, pentru că democrația nu poate funcționa fără cetățeni.
Dominanța partidelor pro-UE și nereușita mai multor partide suveraniste și populiste de a strânge multe voturi rămâne semnificativă, chiar dacă definiția de pro-UE și viziunea asupra Uniunii a partidelor variază foarte mult. Lucrurile clasice despre comportamentul la vot și poziționarea partidelor au rămas relativ neschimbate. Votul de la europarlamentare a adus popularitate mai mare partidelor (noi sau vechi) care au încercat să comunice în congruență cu preocupările cetățenilor și să-i mobilizeze, unele dintre ele printr-un populism de excludere, antipluralist, la nivel de discurs sau de politici.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/05/h55224929-1024x683.jpg)
Secție de votare în Schweich, Germania / Foto: EPA
Divergențele partizane clare rămân un stimulent pozitiv al participării cetățenilor. Au avantajul de a canaliza și transforma nemulțumirile dinspre apatie spre o opțiune politică, fie ea și temporară sau de protest. Iar alegerile europene sunt o “scenă” plauzibilă a exprimării acestor insatisfacții, ceea ce este intrinsec bine pentru cetățeni.
În plus, având în vedere că alegerile europene au loc la nivel național, politica internă și conflictele de partid contează în toate țările. Rezultatele de la alegerile europarlamentare rămân un semnal legat de evaluarea fiecărui partid de către electorat, chiar dacă nu se reflectă exact în rezultatele la alte alegeri și nu pot genera consecințe pentru guvernarea națională decât strict în cadrul instituțional existent, în spiritul și litera legii.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/05/h55225058-1024x683.jpg)
Secție de votare în Varșovia, Polonia / Foto: EPA
Mai mult, chiar dacă participarea a fost ridicată la aceste alegeri, nu putem spune că peste tot în Europa și pentru toți europenii, Parlamentul European este atractiv și de interes. Sau că mobilizarea pro-UE a avut succes ori că a dispărut percepția despre Uniunea Europeană că este distantă și nu mai există un deficit democratic al Uniunii. Însă o creștere atât de clară a participării la vot mărește legitimitatea parlamentului european și poate a proiectului european în totalitatea lui, spune pe Twitter Simon Hix, profesor la LSE specializat pe politica UE.
Asta, indiferent care a fost sursa interesului mai mare pentru alegerile europarlamentare: poate datorită creșterii prerogativelor PE, a polarizării legate de viitorul european sau, foarte probabil din analizele existente, mai ales ca o reflexie a conflictelor politice interne. Există opinii că inclusiv fragmentarea parlamentului îi va spori caracterul politic și nevoia de a negocia cu partide cu viziuni diferite pe subiecte-cheie, nu doar ocazional.
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!
Urmărește-ne pe 
