Analiză BBC într-un sat de lângă București: „Au votat pentru Călin Georgescu, dar nu pare că și-au dat seama că este de extremă dreapta”

În Poeni, reacțiile sunt împărțite

Potrivit analizei, aproximativ 24% dintre cetățenii din Poeni l-au votat pe Călin Georgescu.

Unii locuitori din Poeni sunt nemulțumiți de anularea votului. Maria, o tânără alegătoare, consideră acuzațiile „minciuni” și crede că Georgescu ar fi trebuit lăsat să candideze, chiar dacă Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor deoarece campania lui Georgescu a fost susținută de Rusia.

„Ar fi trebuit să-l lase să candideze, să vedem ce se întâmplă”, a declarat ea pentru BBC.

Alți săteni sunt însă mai precauți. O pensionară, auzind numele lui Georgescu, și-a luat cârja și a mimat o mitralieră, strigând că este periculos. O altă localnică a exprimat suspiciuni față de ascensiunea bruscă a lui Georgescu și mesajul său anti-european.

„Ne spune că nu avem nevoie de Europa să ne ajute cu bani. Deci cum o să trăim? Să fim serioși: Europa ne hrănește!”, a declarat ea pentru BBC.

Preocupări economice în prim-plan

Pentru mulți locuitori din Poeni, problemele economice sunt prioritare. Veniturile sunt mici, prețurile cresc, iar viața este dificilă, ca în mare parte din România.

„Vreau ca Georgescu să pună ordine. Ne-au păcălit. Ne-au promis pensii mai mari”, spune o femeie de vârstă mijlocie pentru BBC.

Recomandări

Kremlinul prezintă o listă cu cinci condiții pentru a respecta armistițiul din Marea Neagră. Ce vrea Vladimir Putin

În magazinul sătesc, Ionela își exprimă dezamăgirea față de lipsa locurilor de muncă pentru tineri: „Tinerii termină facultatea aici și nu pot găsi de lucru, așa că pleacă în străinătate. Nu e normal. Avem nevoie ca tinerii noștri să aibă locuri de muncă aici”.

Implicații internaționale

Situația din România a atras atenția internațională. Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a citat România de mai multe ori într-un discurs la München, susținând că anularea alegerilor s-a făcut sub „presiune enormă” din partea UE.

Elon Musk a criticat și el decizia Curții Constituționale pe platforma X, numind-o „nebunească”. Agenția de informații externe a Rusiei a fost de acord cu poziția SUA, acuzând „curentul liberal dominant” din Europa de suprimarea disidenței.

Jurnalistul Ion Ioniță vede în aceste alinieri o nouă realitate geopolitică: „Este noua lume în care trăim. Este ideologia MAGA. Încearcă să-și găsească parteneri, iar partenerii lor sunt partidele de extremă dreapta din toată Europa”.

Îngrijorări pentru viitorul democrației

Florin Buhuceanu, un activist LGBT proeminent din București, vede în aceste evenimente o amenințare la adresa drepturilor câștigate cu greu. El a primit atât de multe amenințări în timpul campaniei electorale, încât serviciile de securitate l-au avertizat să fie precaut.

Recomandări

Fost comandant NATO: „Rusia ar putea ataca Europa în următorii doi ani”. Ce spune despre România și despre Călin Georgescu

„Înainte de 2001, era absolut imposibil pentru noi să respirăm. Acum auzim din nou și din nou aceeași retorică”, spune Buhuceanu pentru BBC.

Organizația LGBT Mozaiq a avertizat asupra unei creșteri a discursului antisemit, rasist și homofob în ultimele săptămâni, fiind nevoită să alerteze poliția după mesaje pe rețelele sociale care îndemnau la atacuri asupra biroului său.

Perspective pentru viitorul scrutin

Un nou scrutin prezidențial va avea loc în mai, dar Georgescu a fost exclus de la participare. În locul său, politicianul naționalist George Simion a intrat în cursă și are rezultate bune în sondaje.

Simion descrie partidul său AUR ca fiind un „partid patriotic de esență conservatoare” bazat pe „Credință, Națiune, Familie și Libertate”.

El a fost investigat după ce a cerut ca oficialii electorali care l-au exclus pe Georgescu să fie „jupuiți de vii în piața publică”.

În acest context tensionat, mulți români se tem că valorile europene fundamentale ale țării și alianțele sale globale sunt în pericol. Un activist pentru democrație citat de BBC descrie situația astfel: „Suntem în mijlocul unei bătălii de idei. Nu avem opțiuni aici. Lupta este acum”.

În timp ce dezbaterea politică continuă, România se confruntă cu provocări semnificative în menținerea echilibrului între aspirațiile sale europene și tendințele naționaliste în creștere. Rezultatul alegerilor din mai va fi crucial în definirea direcției viitoare a țării.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro