ComenteazăBugetul de pensii pe anul 2018 este de 62,7 miliarde de lei.
”În ceea ce priveşte impactul, în 2016, pentru pensii s-au alocat 51,6 miliarde lei. În 2019, pentru a susţine creşterea punctului de pensie, se vor aloca 75,5 miliarde lei. (…) În 2020 – 92,2 miliarde de lei, iar în 2021, cu intrarea în vigoare a noii legi – 125,2 miliarde lei. Acestea sunt fondurile care trebuie alocate în bugetul de pensii pentru a se plăti pensiile în 2019, 2020. (…) Nu putem să ieşim cu o lege a pensiilor fără să calculăm impactul şi fără să vedem dacă acest efort bugetar poate să fie susţinut. Poate să fie susţinut fără probleme”, declara Liviu Dragnea, joi seară, la România TV.
Tot bugetul României este acum de 314 miliarde de lei
- Punctul de pensie este, din 1 iulie 2018, de 1.100 de lei. Bugetul de pensii pentru 2018 este de 62,7 miliarde de lei.
- Pensiile cresc cu 15% din septembrie 2019, punctul de pensie ajunge la 1.265 lei. Pentru a susține creșterea, se vor aloca 75,5 miliarde lei.
- În septembrie 2020, punctul de pensie crește la 1.775 de lei, majorarea fiind de 40%. Atunci vor fi alocați 92,2 miliarde de lei pentru plata pensiilor.
- În 2021, statul majorează punctul de pensie la 1.875 lei, procentual, creșterea fiind de 5%. Creșterea va presupune alocarea a 125,2 miliarde de lei, dublu față de 2018.
Economiștii sunt sceptici în privința dublării pensiilor, mai ales că este vorba de o sumă uriașă pentru 2021: peste 27 de miliarde de euro anual.
Spre comparație, tot bugetul României pe anul 2018 este de 314 miliarde de lei, bani care includ atât pensiile, cât și salariile bugetarilor, dar și sumele alocate pentru Sănătate, Educație, subvenții, autostrăzi sau înzestrarea Armatei.
Socoteala este simplă: România abia reușește acum să se încadreze în deficitul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) pe care ni-l impun tratatele europene, darămite să plătească pensii duble.
”Nu se poate”
”Nu se poate!”, ne retează întrebarea Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal și economist-șef al Raiffeisen Bank.
”Să facem o aritmetică simplă: în trei ani, cheltuielile se dublează. Nu are cum să fie sustenabil așa ceva. Este mult prea mult. Nu poți să susții o creștere de 25% timp de mai mulți ani. Ar trebui să avem o creștere economică mult mai mare decât a Chinei. Am avut mai mult (decât China – n.r.), dar nu mai avem. Factura se dublează. Nu ai cum să dublezi cheltuielile în trei ani”, spune Ionuț Dumitru.
Banii, marea problemă
- 4,9 milioane de salariați susțin 5,22 milioane de pensionari.
- Pensiile pensionarilor se plătesc din salariile angajaților.
- Salariul minim în România este acum de 1.900 de lei brut, adică 1.235 lei ”în mână”.
- Dublarea pensiilor ar presupune dublarea salariilor.
Consultantul fiscal Adrian Bența spune că este o ”utopie”.
”Legea poate fi aplicată oricând, important este de unde o finanțezi. Pare așa, o utopie, dacă vrei să plătești din CAS-urile actuale. Ar trebui colectare mai bună sau să se dubleze salariile”, a declarat Bența, pentru Libertatea.
În acest moment, pensiile actualilor pensionari se plătesc din salariile actualilor angajați. Numărul acestora este aproape egal: 4,9 milioane de salariați susțin 5,22 milioane de pensionari.
Cum din contribuțiile actuale se plătesc pensiile actuale, dublarea pensiilor presupune, teoretic, dublarea salariilor.
În acest moment, salariul minim în România este de 1.900 de lei brut, ceea ce înseamnă 1.235 lei net. Dublarea salariilor ar însemna că în 2021 salariul minim să atingă 3.800 de lei brut sau 2.470 lei net.
Concomitent, câștigul mediu în România s-a situat în luna iunie în România la 2.721 lei net, potrivit datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS). O dublare ar însemna 5.442 lei net.
Crește colectarea?
O altă soluție ar fi creșterea colectării, adică statul să colecteze mai mulți bani. De unde? De la cei care fac evaziune fiscală și nu plătesc contribuțiile.
Ionuț Mișa, actualul șef al Fiscului, declara, în toamna anului trecut, când ocupa postul de ministru al Finanțelor, că 158.000 de companii nu au plătit contribuțiile pentru angajați, fiind afectați 2,1 milioane de români.
Numai că cei mai mari datornici la bugetul de stat sunt fix companii de stat: Compania Națională a Huilei (aflată în faliment), Societatea pentru Închiderea și Conservarea Minelor, CFR Infrastructură, Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Națională a Cărbunelui, Romaero, Regia Autonomă de Activități Nucleare (RAAN) sau Poșta Română, conform datelor Fiscului.
De altfel, Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, anunța recent că ia în calcul o amnistie fiscală, care să vizeze atât datoriile companiilor, cât și pe cele ale persoanelor fizice. Nota de plată a acestei ștergeri de datorii: 100 de miliarde de lei.
Lia Olguța Vasilescu este optimistă
Dar Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii, este optimistă. Potrivit acesteia, statul va trebui să contribuie de la buget doar cu 15 miliarde de lei în 2022, pentru că, între timp, vor crește încasările, datorită creșterii salariilor, a încasărilor și a colectării.
“Estimăm că statul va trebui să suplimenteze bugetul de pensii cu 15 miliarde de lei, în anul 2022, adică la fel ca în anul 2016, în condiţiile în care pensiile se dublează. Explicaţia este simplă: se estimează, în paralel, o creştere a încasărilor la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, generată de creşterea salariilor, a numărului de angajaţi, dar şi a gradului de colectare, ca urmare a întoarcerii sarcinii fiscale”, spunea Lia Olguţa Vasilescu, vineri, când vorbea despre proiectul Legii pensiilor, pus în dezbatere publică.
Citește și:
ANALIZĂ / Zece lucruri care te privesc și care se schimbă în Legea pensiilor