ComenteazăFostul manager al clubului Steaua, Mihai Stoica a fost eliberat condiţionat din închisdoare dupa un an si 348 de zile de încarcerare, din condamnarea de 3 ani si 6 luni. Comisia a constat că MM Stoica a avut un comportament bun în penitenciar şi a desfăşurat mai multe activităţi professional-culturale. Procurorii DNA au facut recurs, respins de judecatori. Cum percep cei care au stat după gratii revenirea între oamenii liberi si cum tind anii de carceră sa schimbe omul aflam de la psiholog.
“Atât încarcerarea cât şi eliberarea sunt evenimente cu puternic impact emoţional. . Închisoarea tinde să transforme personalitatea omului într-una statică, initiativa dispare, detinuţii se aliniază la reguli care le sunt impuse. Odată ieşit pe poarta penitenciarului simţi literalmente ca te-ai născut a doua oară. Te bucuri atunci de libertate cu o intensitate pe care nu ai mai simţit-o inainte, atunci cand erai un om liber. E ca şi cum apreciezi stabilitatea pămaântului de sub picioare doar atunci cand ai fost privat de ea. Domnul Stoica nu a fost tocmai omul privat de multe situaţii in viată, de aceea cu sigurantă va aprecia mai mult lucrurile simple, cum ar fi libertatea si soerele de pe cer , la care acum stie cum e să nu aiba acces. . E minunat sa ai termen de comparaţie în viaţă dar realizezi asta dupa ce partea negativa a trecut. Uneori anii de carcera te fac mai întelept chiar dacă înainte de condamnare nu cochetai cu dezvoltarea personală şi culturală. Un exemplu viu este noul George Becali, care de la eliberare si-a domolit vechile porniri jignitoare la adresa oamenilor. Pacat ca a trebuit platit un preţ atat de mare pentru cunoaştere!” declară specialistul.
Închisoarea te îmbatraneşte mental, emoţional şi fizic
“Închisoarea te îmbatraneşte mental, emoţional si fizic! Dacă in cazul primelor două, poţi simţi la eliberare beneficiul înţelepciunii si al experienţei omului “ patit”, in cazul îmbatranirii fizice premature nu există niciun beneficiu ulterior. Am vazut oameni care încărunţit peste noapte din cauza stresului încarcerarii. Cel mai bine sesizeză acest lucru rudele încarceraţilor care observă pe fiigura noului eliberat diferenţa dintre aspectul actual şi cel de dinainte de condamnare. In închisoare nu este suficient să scrii carţi in speranţa unei eliberari mai rapide ci e minunat sa desfaşori si activităţi profesionale fizice si sportive, altfel atrofiezi si corpul si creierul. Comisia de eliberare conditionată se pare că a constatat faptul ca Mihai Stoica a desfaşurat mai multe tipuri de activitati in penitenciar, chiar şi de ordin fizic. E ironic cum te ajută Dumnezeu sa conştientizezi importanţa sportului si a mişcarii altfel decât ca pe o afacere bănoasă cum percepeai odinioară”, susţine expertul.
Dupa ce au stat în penitenciar chiar şi cateva luni , în arest preventiv, unii politicieni precum Elena Udrea, Dorin Cocos, Marean Vanghelie , Radu Mazare, Gheorghe Stefan, Dan Sova si multi altii au fost surprinsi de camrele de filmat aratând o figură mult mai îmbatranită decat atunci cand au intrat. Se poate spune ca ei sunt un echivalent negativ al prinţului din povesti si îmbatranesc într-un an (chiar şi în câteva luni) cât alţii în zece .
“În închisoare, o caracteristică a oamenilor influenţi este ca suferă din cauza spectrului decăderii ca şi importanţă socială mai mult decat de privarea concretă de libertate. Să ştii ca nu mai ai influenţa sau averea de odinioară şi că va trebui să traieşti ca un ‘ muritor de rand este un gănd chinuitor. Este foarte greu sa deţii puterea şi apoi să o pierzi. Este o trăire similar ă cu cea a bogataşilor care se sinucid când îşi pierd averile. Aceste gânduri negative se somatizează şi astfel ajungi să ai o înfătişare îmbătrânită într-un timp foarte scurt. În medicina de penitenciar sunt consemnate cazuri în care, într-un timp foarte scurt, detinuţii îşi schimbă drastic în rău înfăţişarea fizică şi starea mental,“ menţioneaza psihologul.
Te afectează adaptarea la schimbare atât la încarcerare cât şi la eliberare
“În practica psihologică există ceea ce se numeste “ terapie de încarcerare. De aceea există cele 21 de zile de adaptare la penitenciar odată ce condamanrea e definitivă. In aceasta perioada detinuţii pot beneficia de consiliere psihologică pentru a suporta mai bine detenţia . E foarte grea trecerea de la liberate la încarcerare. Un animal nascut in captivitate o suporta cu uşurinţă dar unul sălbatic uneori preferă moartea decât să stea închis în cuscă. Politicienii romani sunt ‘ salbatici in sensul ca de-a lungul timpului nu au respectat altă autoritate decat propria voinţă iar acum riscă să devină un numar intr-o celula . De asemneni şi la ieşire e nevoie de o perioadă tampon, în care să reînveţi să vezi lumea liberă prin ochii experienţei şi înţelepciunii dobândite în închisoare. “ a încheiat Cezar Laurenţiu Cioc, psiholog la Instititul de Cercetare și Dezvoltare a Potenţialului Uman din Bucureşti.