ComenteazăDe asemenea, anul 2018 pornește cu un nou maxim pentru euro în fața leului, care aduce alte scumpiri. Tot în 2018 va apărea și o nouă taxă auto, care îi va afecta pe proprietarii de mașini vechi.
Există și vești bune, respectiv majorarea salariului minim și creșterea pensiilor.
”Revoluția fiscală”, pericol pentru lefuri
”Revoluția fiscală” este principala modificare legislativă care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Potrivit legii, toate contribuțiile sociale și de sănătate pe care angajatorii le datorau până acum vor trece în sarcina angajaților. Pentru ca oamenii să nu piardă bani la leafă este, însă, necesar ca patronii să majoreze salariile brute cu 22%, astfel încât salariile nete să rămână la fel.
Numai că, până acum, doar câteva multinaționale și companii de stat au anunțat acest lucru: lanțul de hipermarketuri Kaufland, producătorii auto Dacia și Ford, grupul feroviar Grampet și producătorul de energie electrică Nuclearelectrica. Un sondaj realizat în noiembrie de către Adecco arăta că 37% dintre companii așteaptă răspunsuri de la sediile centrale pentru a vedea dacă operează creșterile.
Fix aceasta este principala îngrijorare a sindicatelor. Acestea au sesizat Avocatul Poporului pentru a ataca ordonanța la Curtea Constituțională (CCR), dar Victor Ciorbea nu a făcut acest lucru. Sindicaliștii sunt însă deciși să atace ei înșiși legile la CCR la începutul anului viitor.
Reducerea contribuțiilor la pensiile private
Reducerea contribuțiilor la pensiile de la Pilonul II reprezintă o altă măsură care intră în vigoare în 2018, acestea coborând de la 5,1% la 3,75%. Măsura este gândită să mențină nivelul actual al plăților, însă problema este că pensia este un drept privat de proprietate asupra banilor, iar această reducere constituie o naționalizare mascată.
Măsura a fost contestată fără succes de administratorii fondurilor de pensii, dar este mai bună decât cealaltă variantă vehiculată, respectiv naționalizarea fondurilor de pensii pe modelele din Ungaria și Polonia.
Primăriile vor crește taxele locale
Concomitent, trecerea contribuțiilor la salariat vine la pachet cu reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Măsura este gândită să asigure un impact neutru cu privire la salarii, adică nimeni să nu piardă la leafă.
Problema este că primăriile sunt dependente de veniturile din impozitul pe venit, iar această reducere se va transforma într-o scădere a sumelor la bugetele locale.
Deja primăria din Satu Mare a anunțat că ia în calcul majorarea impozitelor pe clădiri şi autoturisme cu 20% pentru a compensa pierderea.
Alte primării care recurg la creșterea impozitelor locale sunt cele din Vaslui, Constanța, Oradea, Bacău și Buzău, așa cum Libertatea a scris recent.
Plata defalcată a TVA
Plata defalcată a TVA fusese deja adoptată prin ordonanță de către Guvern, care dorea ca aceasta să se aplice tuturor companiilor din țară, însă în Parlament a fost modificată într-o formă mai puțin dăunătoare.
Astfel, vor avea cont obligatoriu de TVA doar companiile aflate în insolvență și cele care înregistrează deja datorii la stat.
Fiscul va putea debita din contul de TVA și alte datorii către stat.
O nouă taxă auto
Dacă acestea sunt deja măsuri adoptate, există și taxe aflate la stadiul de proiect. Cea mai importantă este noua taxă auto. Aceasta se va aplica tuturor proprietarilor de mașini și va fi calculată în funcție de poluare, ceea ce înseamnă că cei cu mașini vechi vor plăti mai mult.
”Va fi o metodă prin care dorim foarte mult ca toate autovehiculele care circulă pe drumurile patriei şi care poluează, care au o normă inferioară de poluare euro 2, 3 sau 4, să fie taxate în funcţie de emisiile pe care le dau. Luăm în calcul trei criterii, respectiv capacitatea cilindrică pentru care deja se plăteşte un impozit, după care luăm norma de poluare a fiecărei maşini şi emisiile de CO2 pe care le produce fiecare maşină”, a explicat în cadrul audierilor privind bugetul pe 2018 Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului.
În primele nouă luni din 2017, înmatriculările de autoturisme noi s-au situat la 78.769 de unităţi, în vreme ce numărul înmatriculărilor de mașini la mâna a doua a fost de cinci ori mai mare, ajungând la 378.424 de exemplare.
Salariul minim crește la 1.900 de lei
O veste bună o constituie majorarea salariului minim de la 1.450 lei la 1.900 de lei, care se va opera de la 1 ianuarie. Deși pare mare această creștere, ea acoperă trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat. Mai exact, deși creșterea teoretică este de 31%, un procent de 22,5% reprezintă contribuțiile suplimentare transferate salariaților. Astfel, majorarea este de doar 8,5%.
Pe de altă parte, inflația estimată de către Banca Națională a României (BNR) pentru 2018 este de 3,1%, astfel că majorarea reală se învârte în jurul a 5%.
Salariile bugetarilor se majorează infim
Tot legat de salarii, trebuie menționată majorarea salariilor în sistemul bugetar cu 25% începând cu 1 ianuarie. Numai că și acestea sunt anulate de trecerea contribuțiilor la angajat, astfel că majorarea va fi de doar câteva procente.
Ulterior, de la 1 martie, angajații din Sănătate și Educație vor beneficia de noi majorări, potrivit grilelor din legea salarizării bugetare.
Pensiile cresc cu 10%, dar din vară
O altă veste bună o constituie creșterea pensiilor. Astfel, pensia minimă crește cu 23%, de la 520 la 640 de lei în vreme ce punctul de pensie crește cu 10%, până la 1.100 de lei.
Numai că majorările se vor aplica de la 1 iulie, nu de la 1 ianuarie, așa cum autoritățile anunțaseră inițial.
Tot în anul 2018, Lia Olguța Vasilescu – ministrul Muncii, a anunțat că se va elabora o nouă lege a pensiilor.
Scumpiri după scăderea leului
Dacă toate aceste măsuri și hotârâri sunt în pixul autorităților, fie guvernamentale, fie locale, există o serie de factori pe care nimeni nu îi poate controla, dar care vor face viața grea românilor anul viitor.
Iar acestea sunt scumpirile alimentelor și creșterea ratelor la credite. Leul termină anul 2017 la un nou minim istoric în fața euro, respectiv 4,6597 lei la cursul BNR. Moneda națională a tot scăzut în ultimele luni ale anului din cauza deficitului bugetar foarte mare al României, Comisia Europeană avertizând deja România în această privință. Scăderea leului în fața euro înseamnă scumpiri la alimentele aduse din import, abonamente telecom și autoturisme noi.
De altfel, Consiliul Concurenței investighează deja scumpirea alimentelor la cererea Ministerului Agriculturii. Concomitent, deprecierea leului față de euro înseamnă rate mai mari pentru cei cu credite în euro sau chirii mai mari.
Rate mai mari la credite
În fine, anul 2017 se termină cu un nivel de 2,05% pentru ROBOR, indicatorul în funcție de care se calculează ratele la creditele în lei. Acesta și-a dublat valoarea față de luna septembrie, când era la 1% și ajunsese de curând chiar la 2,21%, cel mai mare nivel din ultimii trei ani. Efectul: rate mai mari pentru cei cu credite în lei, cei mai afectați fiind cei cu credite luate prin programul ”Prima Casă”.
Problema este că acesta este doar începutul: indicele ROBOR este estimat să ajungă la 4% în 2018, ceea ce înseamnă o rată cu 400 de lei mai mult pentru un credit de 225.000 de lei luat pe 30 de ani (50.000 de euro). Astfel, dacă înainte rata era de circa 950 de lei, la un ROBOR de 2% se ajunge la o rată de aproximativ 1.100 de lei. La 4%, rata tinde spre 1.300 de lei.