ANALIZĂ. De ce evită candidații la Primăria Bucureștiului dezbaterile electorale. Pe cine încurcă și pe cine ajută confruntările directe

România e în plină campanie electorală, însă confruntarea directă dintre candidați, sarea și piperul perioadei de dinaintea votului din 9 iunie, lipsește până în acest moment în marile orașe, în special în București.

Toate poziționările și declarațiile publice făcute de candidați sau de oameni din stafful lor politic înclină spre concluzia că nu va exista o dezbatere între principalii patru candidați, adică Nicușor Dan (independent susținut de USR, PMP și Forța Dreptei), Gabriela Firea (PSD), Sebastian Burduja (PNL) și Cristian Popescu Piedone (PUSL).

De altfel, modelul dezbaterilor tradiționale între candidați a avut parte de o lovitură importantă încă din campania de la prezidențialele din 2019. La acea vreme, Klaus Iohannis, președinte în exercițiu și candidat pentru un nou mandat, nu a vrut să accepte nicio confruntare directă cu ceilalți competitori, mai precis cu Viorica Dăncilă (PSD), Dan Barna (USR), Teodor Paleologu (PMP) și Kelemen Hunor (UDMR).

Pe modelul lui Iohannis, nici Viorica Dăncilă, care avea în spate cel mai puternic partid din România, nu a acceptat să intre într-o confruntare cu alți contracandidați în afară de Iohannis. Așa că s-a ajuns în situația în care dezbaterile, extrem de puține, au avut loc între candidați cu șanse mici de a accede în turul 2 al alegerilor, Dan Barna, Teodor Paleologu și Kelemen Hunor.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Și în 2020, Gabriela Firea, la acea vreme primar în funcție, a evitat o dezbatere față în față cu Nicușor Dan, deși actualul edil solicitase trei dezbateri. Mai mult, Nicușor Dan încerca să dea de Firea la unele evenimente, așa cum, în acest moment, insistă Burduja. Nu în ultimul rând, Firea îl ironiza pe Nicușor, pentru a masca dorința de a evita dezbaterea directă.

„Cu toată dragostea particip la toate dezbaterile, dacă onor contracandidații mei prezintă public testele COVID și antidrog la zi! Trebuie să dovedim sănătate și luciditate, da?”, scria Gabriela Firea pe Facebook, pe 19 septembrie 2020, cu aproape o săptămână înainte de testul electoral din 27 septembrie 2020.

Cum văd candidații problema dezbaterii

În ultimele săptămâni, cel mai insistent în ceea ce privește dezbaterea a fost Sebastian Burduja, candidat al PNL care în sondaje este cu a patra șansă, dar care pare să fie pe un trend ascendent, însă la mare distanță de câștigarea competiției. În mai multe rânduri, Burduja i-a cerut lui Nicușor Dan să dezbată temele de interes pentru București, dar mereu primarul general a refuzat.

Iar argumentul lui Nicușor Dan în ceea ce privește refuzul dezbaterii cu Sebastian Burduja este că nu ar vrea să se ajungă la polemici care să ducă la ruperea punților în cazul unei colaborări postelectorale între el și PNL, un partid care timp de 3 ani l-a susținut.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

La rândul său, Nicușor Dan a cerut o dezbatere organizată profesionist cu Cristian Popescu Piedone, pe care îl consideră principalul contracandidat. În schimb Piedone vrea o dezbatere în stradă, în mijlocul oamenilor.

Nicușor Dan, cerut insistent la dezbatere

Singura certitudine din șirul de declarații este că fiecare dintre challengeri vrea să-l aibă în față pe primarul funcție, dat fiind că în continuare acesta se află pe primul loc în sondaj. Nicușor Dan nu pare dornic să participe la aceste dezbateri, în condițiile în care încearcă să evită să lămurească unele decizii administrative, cum ar fi blocarea unor investiții din Capitală, mai ales în ceea ce privește zona imobiliară, dar și relația cu diferite personaje controversate, care exact înainte de aceste alegeri își fac simțită prezența.

Cel mai cunoscut caz este cel al consultantului financiar Matei Păun, fost șef de campanie în 2016 și cunoscut în spațiul public pentru poziționările pro-Rusia din trecut și vizitele în această țară, în interes de afaceri. Deși asocierea cu Păun l-ar putea afecta, Nicușor Dan a recunoscut că se consultă cu acesta: „Mai dă niște sfaturi, mai vorbim la telefon”, a precizat Nicușor Dan într-un interviu la Prima TV.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Cum văd specialiștii situația

Libertatea a vorbit cu mai mulți specialiști despre cine e avantajat de o dezbatere și pe cine ar încurca. „I-ar avantaja în primul rând pe cei care au șanse mici în cursa pentru Capitală, adică Sebastian Burduja, dar și Cristian Popescu Piedone, unde sondajele îl arată în descreștere, pentru că îi pune la masă cu primii doi, Nicușor Dan și Gabriela Firea. Le-ar dat statutul de challenger. Dovadă este chiar ce se întâmplă între Sebastian Burduja și Nicușor Dan, pentru că primul tot cere dezbaterea, dar Nicușor Dan refuză, pentru că un răspuns l-ar legitima pe candidatul PNL”, a precizat Adi Zăbavă, analist și consultant politic.

La rândul său, sociologul Alfred Bulai a punctat faptul că toți contracandidații lui Nicușor Dan l-ar putea pune în dificultate pe primar, dată fiind pregătirea sau comportamentul lor. „Cu siguranță sunt unii dintre candidații care au șanse mai mari să facă față dezbaterilor. Firea e favorită aici. Are experiență de jurnalist, a fost atât timp în presă, aproape 20 de ani. Are o șansă în plus față de ceilalți, care nu au comunicat așa de mult”, a punctat sociologul.

„Burduja încearcă să rupă voturi cât mai multe și el. Și de unde să ia, dacă nu de la Nicușor Dan. Însă atenție, că doar o parte a electoratului lui Nicușor Dan e liberal, apropiat de PNL. E o miză importantă pentru Burduja și PNL. E obligatoriu să ia o cotă suficient de mare ca PNL să aibă un număr de consilieri care să îi facă să conteze în Consiliul General. Cred că în cazul lui, acesta ar putea lua voturi mai ales de la cei care pendulează între PSD și PNL, fiind de acord cu soluția coaliției PSD-PNL”, a subliniat Alfred Bulai.

De altfel, inclusiv Piedone e văzut ca un interlocutor redutabil, prin specificul său. „Și Piedone face față într-un anumit context. E un candidat inconfortabil, prin modul său agresiv de retorică verbală. E dificil pentru cineva care nu se pricepe să dialogheze cu el, cum e Nicușor Dan. Iar Nicușor Dan stă cel mai prost ca abilități în gestiunea unei dezbateri. Plus că și Piedone e la rândul lui primar și are experiență pe zona aceasta administrativă (n.r. – în afară de câștigarea Primăriei Sectorului 5, Piedone a fost de două ori ales la sectorul 4 ca edil)”, a conchis Bulai, în ceea ce privește candidații.

Indecișii, ținta electorală

Potrivit specialiștilor, publicul-țintă în cazul dezbaterilor e reprezentat de votanții indeciși privind prezența la urne. „O dezbatere în ultimele zile de campania schimbă percepția doar la nivelul indecișilor, care însă sunt în număr mai mic. E un moment care atrage atenția, dar, din păcate, avem din ce în ce mai rare dezbaterile în ultimii ani, chiar spre deloc”, a punctat Adi Zăbavă.

De asemenea, analistul a subliniat că imaginea unui candidat vinde mai bine față de ideile sale în cazul unei confruntări electorale. „Dezbaterile electorale sunt mai mult un show. Nu cred că ideile sau programele electorale te fac să câștigi o dezbatere. Într-o dezbatere contează prezența de acolo, percepția pe care o lași și comunicarea. Iar de multe ori percepția privind un candidat deja există, iar lucrurile mai pot fi modificate dacă se întâmplă ceva grav în timpul confruntării”, a conchis Adi Zăbavă.

Și sociologul Alfred Bulai consideră că lupta într-o dezbatere e dată pentru cei care nu știu dacă să voteze sau nu și dacă un anumit candidat merită sprijinul lor. „În cazul dezbaterii, în joc sunt doar câteva procente, care nu știm cât pot să conteze. Contează așteptările nehotărâților, care au simpatii, dar nu sunt deciși să meargă la vot. De regulă o dezbatere reușește să întărească o convingere care există. În general, în sondaje e acea categorie de 20%-25%, care sunt nehotărâți. Aceștia, de regulă, chiar merg la vot. Dezbaterile cam în plaja aceasta merg: te convinge că merită efortul să mergi la vot sau îți dai seama că nu merită și nu mai mergi. Nu îți întoarce opțiunea de vot, ca peste noapte să treci de la USR la PSD, de exemplu”.

Urmărește-ne pe Google News