ANALIZĂ. De ce Fatah și Hamas nu vor ajunge la reconciliere politică, în ciuda eforturilor Chinei de a media unitatea palestiniană 

Experții în relații internaționale sunt însă sceptici că demersul diplomatic mijlocit de China va reuși să elimine animozitatea de lungă durată dintre aceste facțiuni, cu atât mai mult cu cât Beijingul nu este la prima încercare de a juca rolul mediatorului de pace în Orientul Mijlociu. 

Spre deosebire de Statele Unite, UE și alte state democratice, China nu recunoaște Hamas drept organizație teroristă. Prin aceste medieri diplomatice, China speră să devină reprezentantul intereselor palestiniene pe scena internațională și să demonstreze lumii arabe că este un jucător cu viziune diferită față de cea a Statelor Unite. În fapt, China încearcă să își crească influența în Orientul Mijlociu, așa cum a procedat și în anul 2023, când a mediat un acord privind restabilirea legăturilor diplomatice dintre Arabia Saudită și Iran. 

Mai mult, China a încercat să reabiliteze Hamas drept o entitate politică recunoscută la nivel internațional și care ar reprezenta în mod legitim populația palestiniană încă din anul 2006, când au fost organizate ultimele alegeri în Palestina. După victoria Hamas în urma alegerilor din 2006 din Gaza, prin comparație de Statele Unite, UE și Israel, China a recunoscut Hamas ca entitate politică legitim aleasă în Fâșia Gaza. O declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Liu Jianchao, de la acea vreme  clarifică poziția Beijingului cu privire la Hamas: „Credem că guvernul palestinian este ales în mod legal de palestinieni și ar trebui respectat”. 

Recomandări

„The last tour”cu Florin Piersic. Legendarul actor își pregătește oficial ieșirea din scenă cu o serie specială de evenimente EXCLUSIV

China nu desemnează nici Hezbollah drept o organizație teroristă. 

De ce declarația de la Beijing nu va avea efecte concrete 

Declarația de la Beijing nu conține nicio descriere a unui mecanism de punere în aplicare a promisiunilor liderilor palestinieni. Un înalt oficial Fatah a declarat sub protecția anonimatului, pentru ziarul israelian Haaretz, că acordul a fost semnat în mare parte din respect pentru gazdele lor chineze. De altfel, nu a fost stabilit niciun calendar pentru punerea în aplicare a acordului. 

Ideea de a forma un guvern tehnocrat de uniune nu este foarte diferită de discuții purtate la Moscova în februarie 2024. 

Negocierele însă au eșuat, după ce liderul Fatah, Mahmoud Abbas, l-a numit premier pe Mohammed Mustafa fără acordul Hamas. Dialogul între cele două facțiuni a fost reluat în aprilie, însă s-a dovedit unul fragil. 

Pe 15 martie, Fatah a publicat o declarație în care acuza Hamas că este principalul responsabil pentru acțiunile „genocidale” ale Israelului în Gaza. 

„Cei care au fost responsabili pentru revenirea ocupației în Fâșia Gaza și au provocat Nakba pe care o trăiește poporul nostru palestinian nu au dreptul să dicteze prioritățile naționale”, a afirmat facțiunea politică controlată de Abbas. 

Recomandări

Rusia a primit rachete balistice din Iran. SUA avertizează: „O escaladare dramatică”. Reacția Teheranului

Limbajul declarației de la Beijing arată că punerea în aplicare a sa a fost condiționată de un decret al lui Abbas, punând astfel întregul proces la discreția acestuia. 

„În timpul primei runde de discuții de la Beijing din aprilie, cele două grupări politice au ajuns la o înțelegere cu privire la un document cu opt puncte ca bază pentru negocierile din runda următoare. Însă acest lucru a dus la o ruptură între ele care a amânat a doua rundă de discuții în iunie. În noua declarație, Fatah face compromisuri cu privire la majoritatea cererilor Hamas, inclusiv formarea unui guvern de uniune care să supravegheze Cisiordania, Ierusalimul și Fâșia Gaza. Declarația comună este de acord cu organizarea alegerilor generale și cu dreptul de a «rezista ocupației» prin toate mijloacele posibile (inclusiv lupta armată, care contravine doctrinei Fatah). Declarația numește Hamas și Jihadul islamic mișcări de rezistență curajoasă”, explică expertul Ahmed Aboudouh, membru al think-tankului londonez Chatham House, specializat în tema influenței Chinei în regiunea MENA. 

În plus, numirea recentă a lui Yahya Sinwar drept noul lider Hamas, un palestinian care provine din ramura militantă radicală, care se numără printre responsabilii Hamas pentru atacul terorist din 7 octombrie, va face și mai dificilă cooperarea dintre cele două facțiuni. Ca reacție la această numire, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari, a declarat pentru televiziunea saudită Al-Arabiya: „Există un singur loc pentru Yahya Sinwar, alături de Mohammed Deif (nota redacției – lider militant Hamas ucis de către Israel) și restul teroriștilor din 7 octombrie. Acesta este singurul loc pe care îl pregătim pentru el”.

Recomandări

În ce stare au lăsat „tricolorii” vestiarul de la Priștina, după 3-0 cu Kosovo. „România a trecut pe aici!” | VIDEO

Timp de mulți ani, Israelul și Autoritatea Palestiniană, reprezentată de moderații Fatah, au cooperat la un nivel rezonabil în materie de securitate, chiar și în perioade de criză, atunci când relațiile dintre cele două părți erau la cel mai scăzut nivel. Acest pact se datorează faptului că atât Israelul, cât și Autoritatea Palestiniană au recunoscut că acesta este un interes comun fundamental pentru menținerea stabilității regionale. Mahmoud Abbas a descris adesea cooperarea cu Israelul în materie de securitate ca fiind sacrosanctă, potrivit unei analize INSS, și a condamnat frecvent Hamas pentru dezastrul pe care l-ar fi adus poporului palestinian. Preluarea puterii de către Hamas ar fi în dezavantajul total al Israelului, drept care va recurge la toate metodele ca să împiedice unificarea acestor facțiuni.

Sondajele de opinie arată că palestinienii preferă Hamas în locul Fatah 

Totuși, care ar fi explicația pentru care facțiunile palestiniene rivale caută o formă de compromis pentru a guverna împreună Cisiordania și Fâșia Gaza? Un răspuns îl oferă ultimul sondaj de opinie în rândul populației palestiniene, publicat, pe 10 iulie 2024, de către Palestinian Center for Policy and Survey Research. 

Potrivit acestui sondaj, două treimi dintre palestinieni consideră că decizia Hamas de a lansa atacul terorist din 7 octombrie a fost corectă, iar 82% consideră că acest atac a relansat atenția internațională asupra conflictului israeliano-palestinian și că ar putea duce la o mai mare recunoaștere a statului palestinian. 

Atunci când au fost întrebați ce partid sau mișcare politică preferă, cel mai mare procent (40%) au declarat că preferă Hamas, urmat de Fatah (20%), 8% au ales forțe terțe, iar o treime au declarat că nu susțin niciunul dintre acestea sau că nu au nicio părere. Aceste rezultate mai arată că sprijinul pentru Hamas în ultimele trei luni a crescut cu 6 puncte procentuale, iar sprijinul pentru Fatah a crescut cu 3 puncte procentuale în aceeași perioadă. În același context, puțin peste jumătate dintre palestinieni consideră că Hamas este cel mai îndreptățit să reprezinte și să conducă poporul palestinian în prezent, în timp ce doar 16% consideră că Fatah, sub conducerea lui Abbas, este cel mai îndreptățit. 

La nivelul liderilor, sondajul mai arată că sprijinul pentru Marwan Barghouti, un lider Fatah aflat în prezent într-o închisoare israeliană, continuă să crească. În ipoteza organizării unor alegeri prezidențiale între trei candidați, președintele în exercițiu Mahmoud Abbas, liderul Hamas Ismail Haniyeh (mort între timp) și Marwan Barghouti, Barghouti ar câștiga majoritatea participanților. 

„Nu există încredere reciprocă între Fatah și Hamas” 

Pentru a înțelege dacă scenariul reconcilierii dintre Hamas și Fatah este unul realist,  Libertatea a realizat un scurt interviu, pe o platformă social media, cu un analist politic palestinian, Aziz Hamdi Al-Mascry, care a trăit în Gaza, până în aprilie 2024, când s-a mutat în Egipt. 

Aziz Hamdi Al-Mascry se prezintă redactorul-șef al Masdar News Network, o publicație online care, potrivit Wikipedia, ar fi promovat narațiunile dictatorului sirian Bashar al Assad. Aziz Hamdi Al-Mascry precizează că informațiile Wikipedia nu sunt corecte, ci dimpotrivă publicația la care lucrează a avut poziții ostile dictatorului sirian. „Masdar News Network este o publicație afiliată curentului reformist din Fatah, ostilă regimului Bashar al Assad”, a spus el. Libertatea se distanțează de orice publicație care promovează ideilor regimurilor dictatorile din lume, dar a considerat că este util a fi publicat acest interviu, tocmai pentru că Aziz Hamdi Al-Mascry a trăit în Gaza și cunoaște în profunzime relațiile de putere dintre facțiunile palestiniene. 

„Guvernarea Hamas în Fâșia Gaza poate fi eliminată, iar acest lucru a devenit aproape sigur”

Libertatea: Agresiunea militară israeliană a întărit cele două facțiuni rivale, Fatah și Hamas, sau dimpotrivă, le-a slăbit și mai mult?

Aziz Hamdi Al-Mascry: Agresiunea militară israeliană a slăbit Fatah și Hamas. Hamas a pierdut o mare parte din puterea sa în Fâșia Gaza, a pierdut o parte din conducerea politică și militară, a pierdut mulți militanți și soldați și i-au fost distruse sediile organizaționale și guvernamentale.

Hamas a apărut în fața oamenilor ca vinovatul care a implicat Gaza într-un război inegal din punct de vedere al puterii militare și tehnologice. Hamas și-a pierdut popularitatea în rândul maselor din Fâșia Gaza. Pe de altă parte, Hamas a câștigat o largă popularitate în Cisiordania, Iordania, Turcia, Iran și în rândul palestinienilor din exil. Se întruchipează ca o mișcare de rezistență împotriva colonialismului.

În ceea ce privește mișcarea Fatah, aceasta a pierdut din popularitate în Cisiordania, unde Fatah și Autoritatea Palestiniană condusă de Mahmoud Abbas sunt văzute ca un instrument al ocupației israeliene care practică coordonarea securității cu ocupația israeliană, iar popularitatea Hamas a crescut în bastionul Fatah și al Autorității Palestiniene.

În plus, mișcarea Fatah și Autoritatea Palestiniană din Fâșia Gaza nu au fost la înălțimea responsabilităților și nu și-au jucat rolul în acordarea de ajutor poporului palestinian. Adevărul este că Fatah plătește prețul pentru politicile Autorității Palestiniene. Politicile negative ale Autorității Palestiniene dăunează mișcării Fatah, publicului și susținătorilor săi.

– Putem vorbi despre reconcilierea dintre cele două partide politice?

– Reconcilierea între cele două partide este un proces recurent de 16 ani. Interesele mișcării Fatah sunt în conflict cu interesele mișcării Hamas. Acest conflict a zădărnicit toate încercările de reconciliere între cele două partide, Fatah și Hamas.

Nu există încredere reciprocă între cele două partide politice. Fiecare dintre ele îl vede pe celălalt ca pe o alternativă, și nu ca pe un partener politic.

Există lideri în ambele partide care ar fi afectați de finalizarea procesului de reconciliere.

Acest lucru a apărut semnificativ și clar în cadrul reuniunilor de la Beijing. Mișcarea Fatah și Autoritatea Palestiniană consideră că dominația mișcării Hamas în Fâșia Gaza a luat sfârșit și, prin urmare, consideră că nu sunt obligate să facă concesii acesteia sau să se asocieze cu ea. Hamas crede, de asemenea, că sfârșitul agresiunii israeliene asupra Fâșiei Gaza se va încheia la fel ca războaiele anterioare asupra Fâșiei Gaza și crede că va rămâne sub controlul Fâșiei Gaza într-un fel sau altul și, prin urmare, nu poate ceda în fața mișcării Fatah.

Poziția celor două partide, Fatah și Hamas, este de a aștepta sfârșitul războiului, pentru a ști unde va duce situația din Fâșia Gaza, iar pe baza acestui fapt, reconcilierea poate fi luată în serios în funcție de interesele lor partizane.

– Cât de importante au fost, de fapt, discuțiile politice de la Beijing pentru reconcilierea celor două facțiuni politice?

– Discuțiile politice în sine sunt necesare și importante, mai ales că Fâșia Gaza este supusă unui adevărat război de exterminare, iar politica de ocupație israeliană șterge toate semnele de viață din Fâșia Gaza.

Cu toate acestea, cele două partide politice, Fatah și Hamas, consideră că se află într-un moment și în circumstanțe care nu le permit să facă progrese reale în cadrul discuțiilor politice privind reconcilierea, chiar cunoscând semnele zilei de după războiul din Gaza.

Această atmosferă negativă care a dominat discuțiile politice de la Beijing a înfuriat strada palestiniană, care a început să considere că Fatah și Hamas sunt rădăcina problemei, nu soluția, și că interesele partizane prevalează, nu interesele naționale.

– A crescut influența Chinei în Palestina în timpul acestui război?

– Nu în mare măsură. China este, de obicei, privită în Palestina ca o țară prietenă, în ciuda solidității relațiilor chino-israeliene. Cu toate acestea, China încearcă de ani buni să joace un rol mai important în Orientul Mijlociu, mai ales după ce Beijingul a reușit să îmbunătățească relațiile saudit-iraniene anul trecut.

China este respectată de partidele Fatah și Hamas, de Autoritatea Palestiniană și de poporul palestinian. Mai ales că China este cel mai puternic concurent al taberei occidentale, al Statelor Unite și al aliaților săi.

În acest context, China încearcă să se impună în arena palestiniană prin reconcilierea dintre Fatah și Hamas.

– Credeți că este posibil ca Israelul să își atingă obiectivul militar de a elimina complet Hamas în Gaza?

– Guvernarea Hamas în Fâșia Gaza poate fi eliminată, iar acest lucru a devenit aproape sigur. De asemenea, capacitățile militare și guvernamentale ale Hamas pot fi eliminate, iar o mare parte din acest obiectiv a fost atins. Dar Hamas este o mișcare ideologică cu o largă bază populară în Palestina și în țările învecinate, iar în istorie și în realitate, ideile și mișcările ideologice nu pot fi eliminate. Ele pot fi excluse de la putere, pot fi puternic slăbite și izolate de pe scena politică, iar Israelul este conștient de acest lucru, după cum reiese din declarația purtătorului de cuvânt al armatei israeliene, Daniel Hagari, potrivit căreia Hamas este o idee și o idee nu poate fi eliminată.

Foto: Profimedia

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro