ComenteazăInclusiv guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, l-a contrazis pe Teodorovici, afirmând că în 2024 țara noastră poate să intre numai în anticamera zonei euro, unde trebuie să rămână cel puțin doi ani.
În această anticameră, țara noastră trebuie să mențină un curs stabil, inflație mică și deficit bugetar mic.
Inflație, deficit, curs
Pentru ca o țară să intre în zona euro trebuie să îndeplinească o serie de cerințe – Criteriile de la Maastricht.
„Arhitecţii” Uniunii Europene le-au conceput pentru ca statul care vrea să intre în zona euro să nu rămână blocat în sărăcie atunci când își pierde moneda națională.
Deficitul bugetar nu trebuie să treacă de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), iar datoria publică să nu depăşească 60% din PIB.
În plus, rata inflaţiei nu trebuie să aibă mai mult de 1,5 puncte procentuale peste media primelor trei state comunitare cu cea mai mică inflaţie, iar nivelul dobânzilor pe termen lung să fie cu cel mult două puncte procentuale peste media primelor trei state cu cea mai bună performanţă privind inflaţia.
De asemenea, o ţară care candidează pentru aderarea la moneda comunitară trebuie să petreacă doi ani în anticamera zonei euro – aşa cum este numit mecanismul ratelor de schimb ERM-2, când leul nu va trebui să fluctueze cu mai mult de 15% faţă de un nivel stabilit.
Cum stăm acum
În anul 2015, România îndeplinea toate aceste criterii scriptice. Între timp, țara noastră nu mai îndeplinește decât unul, respectiv nivelul datoriei publice.
Inflația din România, adică nivelul scumpirilor, este de luni bune cea mai mare din Uniunea Europeană. În octombrie, inflația era de 4,3%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Inflația a fost și la peste 5%, din cauza scumpirilor la gaze, energie electrică și carburanți.
Trăim pe datorie
În cazul deficitului bugetar, România se chinuie de trei ani să se încadreze în limita de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), din cauza majorărilor de salarii și pensii.
România se află însă cu datoria public sub 40% din PIB, în vreme ce criteriul necesar este de 60%.
Nivelul de trai, marea problemă
În anul 2015, ținta exprimată de premierul de atunci, Victor Ponta, era de aderare la euro în 2019. Acest lucru nu a fost posibil deoarece România nu îndeplinea convergența reală.
Adică nivelul de trai din România să fie cât mai apropiat de cel din zona euro.
În 2015, nivelul de trai din România era 54% din media europeană. În acest moment, abia am trecut de 63%.
Doar Bulgaria (49%) și Croația (61%) stau mai prost decât noi la acest capitol. România este în urma Ungariei (68%), a Poloniei (70%) și a Cehiei (89%).
Spre comparație, Germania se află la 123%.
România recuperează circa 2% pe an, astfel că, în acest ritm, România va atinge media zonei euro în 21 de ani, iar la nivelul din Germania am ajunge în 30 de ani.
Guvernatorul Mugur Isărescu spunea în 2014 că „trebuie să intre zona euro și Las Fierbinți”.
„Eu aș vrea să schimbăm destul de repede, pentru că o să revin la gluma aceea, trebuie să intre în zona euro și cei de la Las Fierbinți, nu? Vă dați seama că lumea nu se schimbă ușor, se schimbă mai greu. Bucureștiul poate să intre în zona euro, nici nu văd … 2 milioane, cam atât are și o țară baltică populația. Numai că nu poți să-l desprinzi. Se agață cei din Las Fierbinți de noi și-l trag în jos”, afirma atunci guvernatorul BNR.
Trebuie să creștem cu 4% pe an
De altfel, Comisia Națională de fundamentare a Planului Național de aderare la euro spune că România va atinge un PIB pe cap de locuitor de peste 70% din cel al zonei euro doar dacă își menține o creștere economică de 4% pe an, iar zona euro nu crește anual cu mai mult de 2%.
Ultimele țări care au aderat la euro sunt Slovenia (2007), Cipru și Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014) și Lituania (2015).
Educația și Sănătatea, la pământ
Țara noastră mai are carențe serioase și în sistemele de Sănătate și Educație. Cele trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova nu au fost realizate, deși România a avut la dispoziție 150 de milioane de euro de la UE.
Guvernul vrea să le realizeze prin parteneriat public-privat, iar premierul Viorica Dăncilă a arătat în turneul său din țările arabe că în total un spital regional va costa 400 de milioane de euro, incluzând aici construcția și dotările. Astfel, cele trei ar ajunge în total la 1,2 miliarde de euro.
De asemenea, România are aproape 4.000 de școli și grădinițe fără autorizație sanitară, iar 2.300 au toaleta în curte.