ComenteazăConsultanții fiscali contactați de Libertatea spun că și dacă s-ar elimina Declarația 600 sau ar fi unificată cu Declarația 200, banii tot trebuie plătiți către stat, deoarece acesta este un efect secundar al trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat.
De unde a pornit totul
Reamintim, persoanele care obțin venituri din activități independente ar fi trebuit să depună Declarația 600 până la 31 ianuarie. În această categorie intră avocații, notarii, doctorii, ziariștii, scriitorii, dar și persoanele fizice autorizate (PFA). În aceeași categorie intră și cei care au venituri din arendă, dar și cei cu venituri din chirii, investiții sau dividende.
Introducerea Declarației 600 pentru toate aceste categorii de persoane s-a făcut prin Ordonanța de Urgență 79 din 2017. Aceasta a fost adoptată la finele anului trecut și viza trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Dar cei cu venituri din activități independente nu sunt nici angajatori, nici angajați. Așa că statul are nevoie ca ei să își declare veniturile. Pe baza veniturilor din 2017, Fiscul trimite apoi ”factura”, respectiv cât datorează aceștia drept contribuții la pensii sau de sănătate pe 2018.
Contribuțiile la pensii sunt 25%, iar cele de sănătate, de 10%. Dar, pentru cei cu activități independente, există un plafon, iar acesta este nivelul salariului minim. Astfel, trebuie depusă Declarația 600 doar de către cei care au venituri lunare mai mari de 1.900 de lei. Astfel, sunt datorate contribuții totale de 665 de lei pentru fiecare lună, ceea ce înseamnă 7.980 de lei anual. Acestea trebuie plătite în patru tranșe trimestriale.
Numai că așa începe haosul.
Ministerul Finanțelor estimează la 210.000 numărul celor care trebuie să depună Declarația 600. Gelu Diaconu, fost șef al Fiscului, estimează că numărul ar fi undeva la un milion, în timp ce consultantul fiscal Emilian Duca spune că ar fi cam 3 milioane de români afectați.
O altă problemă o constituie faptul că Fiscul cere contribuții sociale pe baza veniturilor de anul trecut, numai că este posibil ca multe persoane să aibă alt nivel sau să nu mai aibă deloc. Asociația Editurilor din România a cerut renunțarea la această formă a Declarației 600, spunând că graficienii, traducătorii sau scriitorii nu au venituri stabile, ci doar pe bază de comenzi sau în funcție de succesul cărților.
Sarabanda declarațiilor
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, a declarat zilele trecute, în fața comisiilor Parlamentului, că Declarația 600 ar putea fi comasată cu Declarația 200. Aceasta din urmă este folosită pentru stabilirea veniturilor pentru impozitul pe venit de 10%.
Ulterior, premierul Viorica Dăncilă a anunțat în plenul Parlamentului că Declarația 600 va dispărea.
Dar Guvernul a aprobat miercuri doar o ordonanță de amânare până la 15 aprilie. Doar 28.500 de astfel de formulare au fost depuse până acum, din 210.000, cât estimează autoritățile.
Banii tot trebuie plătiți
Dar chiar dacă Declarația 600 dispare sau e amânată, banii tot trebuie plătiți. Și asta din cauza ordonanței privind trecerea contribuțiilor la angajat.
”Probabil că se vor mai gândi. Eu cred că până pe 15 aprilie se unifică Declarația 600 cu Declarația 200. Cei cu drepturi de autor sau cei cu dividende vor fi în continuare obligați să o depună și să plătească trimestrial la Fisc, deoarece companiile nu mai pot reține sumele la sursă”, a declarat pentru Libertatea consultantul fiscal Adrian Bența.
Mai mult, amânarea aduce și alte complicații. Spre exemplu, până pe 25 martie, cei vizați trebuie să facă deja prima plată din cele patru anuale. Dar dacă Declarația 600 se depune până pe 15 aprilie, Fiscul nu poate să emită declarațiile de impunere.
Cum prima plată trebuie făcută până pe 25 martie, există un semn de întrebare dacă persoane în cauză mai beneficiază de calitatea de asigurat. Spre exemplu, ar putea să nu aibă acces la servicii medicale la stat din moment ce nu au contribuții de sănătate plătite.
Foame de bani la pensii
Întreaga logică a ”revoluției fiscale”, care include trecerea contribuțiilor la angajat, Declarația 600 și reducerea contribuțiilor la Pilonul II, are ca scop final salvarea bugetului de pensii.
Mai exact, colectarea a cât mai mulți bani pentru ca statul să poată plăti pensiile. Numai că statul tot majorează pensiile: punctul de pensie crește de la 1.000 la 1.100 de lei de la 1 iulie, iar pensia minimă, de la 520 de lei la 640 de lei tot de la aceeași dată.
Ceea ce înseamnă o nevoie tot mai mare de bani la bugetul de pensii. ”Fondul problemei rămâne același: se plătesc contribuții de 35% pentru activitățile independente. Nu cred că vor intra pe fondul problemei, pentru că statul are nevoie de bani pentru pensii”, spune Bența.
Dacă statul crede că 210.000 de români trebuie să depună Declarația 600, asta înseamnă aproape 1,7 miliarde de lei care să se ducă la pensii și sănătate.
Consultantul fiscal estimează însă că 350.000 de oameni vor trebui să o depună. Înmulțind cu minimul de 8.000 de lei contribuții, acest lucru ar însemna venituri de 2,8 miliarde de lei pentru stat. Din cauză că suma este foarte mare, Bența nu crede că Guvernul va renunța la colectarea contribuțiilor de la cei cu activități independente.
Citește și:
EXCLUSIV / Dezvăluiri din interiorul RADET: “Sistemul o să mai facă victime. Acum vor ‘cădea doar oameni nevinovați”