ANALIZĂ | Dronele și rachetele rusești depășesc granițele Ucrainei și ajung inclusiv în România. Unde sunt liniile roșii ale NATO

De altfel, de la lansarea invaziei la scară largă, la 24 februarie 2022, rușii au încălcat spațiile aeriene ale cinci state membre NATO în timpul atacurilor aeriene efectuate împotriva Ucrainei. Alte două țări, care nu sunt membre NATO, s-au confruntat uneori cu drone și rachete inamice, reamintește Kanal 24 într-un material intitulat „Jocuri hibride: de ce Rusia lansează drone spre țări din Europa și unde sunt liniile roșii ale NATO”.

Drona căzută în Croația, primul test pentru aliați

Pe 10 martie 2022, în a treia săptămână a invaziei la scară largă din Ucraina, o dronă neidentificată a căzut la Zagreb, capitala Croației.

Anchetatorii au stabilit că este vorba de o dronă sovietică de tip Tu-141. Aeronava fără pilot a traversat, sub monitorizare, două țări membre NATO până a ajuns în Croația, și anume România și Ungaria. Croația face parte de asemenea din NATO.

Această încălcare a spațiului aerian al NATO a fost primul test pentru aliați. Rusia a acuzat imediat Ucraina de lansarea dronei, invocând faptul că și țara agresată militar dispune de dispozitive de fabricație sovietică.

Recomandări

Cât de important este portofoliul primit de România în Comisia Europeană. Europarlamentar PNL: „E gol, zero competențe”

Și totuși, dronele ucrainene de fabricație sovietică sunt ușor de identificat, deoarece, după prăbușirea URSS, în decembrie 1991, au fost marcate cu un trident de culoare galbenă, în timp ce rușii au menținut steaua de culoare roșie.

Citând surse din domeniul securității, presa ucraineană a relatat apoi că rușii au confundat satul Iarun din regiunea ucraineană Jîtomîr cu districtul Jarun din capitala Croației. Între timp, cazul dronei rusești care a căzut în Croația a fost uitat, iar rușii nu au văzut atunci un răspuns decisiv care să le transmită în mod clar că o altă încălcare a spațiului aerian NATO ar avea consecințe catastrofale pentru ei.

Dronele și rachetele rusești care au amenințat Republica Moldova

Dintre toți vecinii Ucrainei, Republica Moldova suferă cel mai indirect de pe urma atacurilor aeriene rusești. Republica Moldova nu este membră NATO și nu deține avioane care să patruleze cerul. Sistemele sovietice de apărare antiaeriană existente sunt învechite și slabe, așa cum recunosc chiar și reprezentanții Ministerului Apărării de la Chișinău. Rușii au încălcat în mod repetat spațiul aerian al micuțului stat situat între România și Ucraina.

• 10 octombrie 2022 – cel puțin trei rachete de croazieră Kalibr au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova în timpul primului atac aerian masiv efectuat de ruși asupra infrastructurii energetice a Ucrainei;

Recomandări

Amenințarea unui general rus: „Lovim ținte militare din România, Polonia și Bulgaria, dacă Ucrainei i se va permite să tragă rachete cu rază lungă”

• 31 octombrie 2022 – resturi de la o rachetă rusească doborâtă au căzut în nordul Republicii Moldova;

• 5 decembrie 2022 – focosul neexplodat al unei rachete rusești a fost găsit în apropierea orașului Briceni după un atac aerian asupra Ucrainei;

• 10 februarie 2023 – cel puțin două rachete au încălcat din nou spațiul aerian al Republicii Moldova;

• 25 septembrie 2023 – fragmente ale unei rachete S-300 au căzut în Transnistria, o regiune separatistă prorusă din estul Republicii Moldova. Fragmentele respective proveneau probabil de la o rachetă a apărării antiaeriene a Ucrainei;

• 28 septembrie 2023 – resturi de rachetă au fost găsite într-un lac situat la 35 de kilometri de Chișinău;

• 11 februarie 2024 – resturi de dronă Shahed, cu 50 de kilograme de explozibil, au căzut în apropierea localității Etulia, în sudul Republicii Moldova;

• 17 februarie și 4 aprilie 2024 – alte resturi de drone Shahed au fost descoperite pe teritoriul Republicii Moldova.

După fiecare incident, Chișinăul a reacționat la nivel diplomatic. Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul rus, iar conducerea Republicii Moldova a condamnat agresiunea Kremlinului și și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina. Singura opțiune a Republicii Moldova de a se proteja de dronele și rachetele rusești ar fi să fie ajutată de România, care, la rândul ei, nu este scutită de probleme.

Recomandări

Bilanțul furtunii Boris: cel puțin 15 morți, dintre care șapte în România, și mii de sinistrați în Europa Centrală și de Est. „Este un coșmar”

România a construit adăposturi în zone de la granița cu Ucraina

La doar trei zile de la traversarea dronei Tu-141 prin spațiul aerian românesc, un alt aparat de zbor fără pilot, mai exact un dispozitiv de supraveghere și culegere de informații de tip Orlan-10, a căzut în comuna Dumitra, din județul Bistrița-Năsăud. Poliția a anunțat atunci că drona nu avea semne care să o lege de războiul din Ucraina, iar cazul a fost dat uitării.

Pe 10 februarie 2023, în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei, comandantul-șef de atunci al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a declarat că două rachete rusești au încălcat spațiile aeriene ale României și Republicii Moldova. Dacă autoritățile de la Chișinău au confirmat această informație, cele de la București au infirmat-o.

Apoi, începând din vara anului 2023, situația din Delta Dunării a devenit dificilă. Rușii au atacat aproape în fiecare noapte orașele de graniță Ismail, Chilia, Reni și satele din împrejurimi. De exemplu, pe 25 iulie 2023, drone de tip Shahed au atacat un punct de control de la granița româno-ucraineană din Reni.

Numeroasele incidente din această zonă au obligat autoritățile române să construiască adăposturi, în special în satul Plauru, situat vizavi de Ismail.

În timpul atacului din noaptea de 7 spre 8 septembrie, cel puțin o dronă Shahed a zburat pentru scurt timp pe teritoriul României, determinând ridicarea de la sol a două avioane de luptă F-16. „Dacă dronele aveau o ţintă pe teritoriul României, normal că ţara noastră ar fi intervenit”, a reacționat premierul Marcel Ciolacu.

Doi polonezi uciși după doborârea unor rachete rusești

Pe 15 noiembrie 2022, rușii s-au dedat unuia dintre cele mai masive atacuri asupra Ucrainei, lovind instalațiile energetice din întreaga țară. Ulterior, au apărut informații că două rachete au aterizat în satul polonez Przewodów și au provocat moartea a două persoane.

Ancheta efectuată de Polonia a stabilit că racheta aparținea apărării antiaeriene a Ucrainei. Într-un fel sau altul, această tragedie nu s-ar fi întâmplat dacă rușii nu ar fi atacat Ucraina. Acest episod a dus însă la o răcire a relațiilor între Varșovia și Kiev, iar mulți polonezi radicali au acuzat Ucraina de „uciderea a doi conaționali de-ai lor”.

Între timp, Polonia a fost nevoită de mai multe ori să-și ridice de la sol avioanele de luptă din cauza unor alerte de raid aerian în vestul Ucrainei. Pe 24 martie 2024, o rachetă rusească (probabil Kh-101) a zburat timp de 39 de secunde prin spațiul aerian polonez. Apărarea aeriană poloneză nu a interceptat racheta, care s-a întors în Ucraina.

Pe 26 august 2024, în timpul unui alt atac aerian nocturn, o dronă Shahed a zburat timp de 33 de minute prin spațiul aerian polonez și a dispărut de pe radar în voievodatul Lublin. Armata poloneză a declarat că nu a doborât drona din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a lansat o operațiune de găsire a resturilor sale, dar în van.

Pe 8 iulie 2024, Ucraina și Polonia au semnat un acord de securitate în care Varșovia se angajează să dezvolte mecanisme care să-i permită să doboare rachete rusești, inclusiv în Ucraina. Cu toate acestea, NATO refuză astfel de inițiative.

Belarusul, un satelit al Kremlinului, doboară drone rusești

În mod neașteptat, pe lista țărilor atacate „în mod accidental” se află și Belarus. Primul caz al unei drone rusești pătrunse în Belarus a fost constatat în iulie anul acesta. Drona respectivă a explodat la 120 de kilometri de graniță.

Belarusul a doborât de cel puțin două ori drone rusești care au intrat în spațiul său aerian după ce au traversat Ucraina. Primul incident de acest tip a fost confirmat de regimul de la Minsk pe 5 septembrie. Țara condusă de Aleksandr Lukașenko, un aliat al liderului rus Vladimir Putin, nu se grăbește însă să admită că dronele pe care le anihilează sunt ale Moscovei. Conform canalelor de monitorizare, spațiul aerian al Belarusului a fost încălcat pe 5 septembrie de drone de tip Shahed.

Una dintre drone a fost doborâtă în apropiere de orașul Gomel. Fragmentele rezultate în urma operațiunii de doborâre au distrus acoperișul unei clădiri din cărămidă.

În ceea ce privește motivul pentru care dronele rusești ajung în Belarus, opiniile experților variază. O ipoteză este că dronele Shahed produse de ruși împreună cu iranienii au cel mai probabil probleme cu sistemul de navigație din cauza lipsei unor componente alternative fiabile la cele aflate sub sancțiunile occidentalilor.

O altă ipoteză este îmbunătățirea sistemelor ucrainene de război electronic. Pentru a confirma acest lucru, expertul militar Oleksandr Kovalenko oferă ca exemplu episodul reîntoarcerii a două drone Shahed pe teritoriul Rusiei, unde au fost anihilate în cele din urmă de apărarea antiaeriană inamică.

Drona prăbușită în Letonia

O dronă Shahed a ajuns recent tocmai până în Letonia. Cazul s-a întâmplat în noaptea de 7 spre 8 septembrie, când o dronă rusească a fost descoperită la parohia Gaigalava din regiunea Rezekne, la 60 de kilometri de granița cu Rusia. Potrivit autorităților letone, drona respectivă nu a venit din Rusia, ci din Belarus, după ce a traversat teritoriul acestei țări în urma unui atac aerian asupra Ucrainei.

Comandantul armatei letone, generalul-locotenent Leonid Kalnins, a spus că focosul nu a detonat după cădere și a fost neutralizat de specialiști. În același timp, atât armata letonă, cât și Ministerul Apărării de la Riga subliniază că țara baltică nu a fost ținta dronei.

Cu toate acestea, din cauza acestui incident, Letonia își consolidează apărarea antiaeriană la granița sa estică.

Pe de altă parte, ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, s-a declarat revoltat de cele întâmplate în țara vecină Letonia și a pus acest incident pe seama prudenței aliaților.

„Incidente care erau de neconceput în urmă cu trei ani sunt percepute acum ca o rutină. Nimic nu ar trebui să cadă asupra Ucrainei, sau a Letoniei sau oriunde pe teritoriul NATO, dar aceasta este noua realitate la care a condus inacțiunea noastră”, a reacționat Landsbergis.

NATO a condamnat incidentul și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acțiunile de escaladare ale Rusiei.

Unde sunt liniile roșii ale NATO?

Dintre toți vecinii Ucrainei, Slovacia este singura al cărei spațiu aerian nu a fost încălcat de drone și rachete rusești. Tendința din ultimele săptămâni sugerează însă că este probabil doar o chestiune de timp până când se va întâmpla acest lucru. În plus, dacă o dronă Shahed a reușit să traverseze Belarusul până în Letonia, atunci amenințările la adresa Lituaniei sunt similare.

Amenințările la adresa Poloniei, României, Republicii Moldova și chiar la adresa Belarusului rămân ridicate.

Desigur, membrii NATO nu pot fi condamnați pentru acțiune sau, așa cum spune Landsbergis, inacțiune. Motivul este simplu – Occidentul își amintește foarte bine de cel de-Al Doilea Război Mondial. Și își amintește nu pentru victoriile obținute, ci din cauza tragediilor petrecute. Războiul din Ucraina nu face decât să retrezească amintiri traumatice. Având în vedere că Ucraina se află de 11 ani în stare de război, cetățenii săi percep altfel situația și în mod diferit amenințările.

În acest context, autorii analizei își exprimă dorința ca NATO să-i demonstreze Rusiei că există o graniță de care ar trebui să-i fie frică în cazul în care ar trece peste ea. Fragmentele de drone rusești s-au prăbușit până acum în zone nelocuite ale NATO, dar mâine ar putea cădea pe o clădire rezidențială.

Rusia duce un război hibrid, cu atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian de către avioanele sale de luptă, în special deasupra Mării Baltice, propagandă activă și finanțarea organizațiilor proruse. Dronele care încalcă spațiul aerian al NATO se înscriu în acest registru, semn că Moscova vrea să înțeleagă cât de departe poate merge în executarea planurilor sale, conchide Kanal 24.

Urmărește-ne pe Google News