Euronews: De ce s-a împotmolit campania de vaccinare din România, după un început atât de promițător

În ciuda faptului că este una din cele mai sărace state din Uniunea Europeană, România a început campania de vaccinare mai rapid și mai în forță decât vecinii săi mai bogați, scrie Euronews.

Cu toate acestea, campania de vaccinare dă semne că s-a împotmolit în ultimele săptămâni, după ce numărul de persoane care se prezintă pentru prima doză a scăzut constant.

„Situația este chiar îngrijorătoare”, a declarat analistul politic Costin Ciobanu pentru Euronews.

Până la începutul lunii iunie, doar 25% din populație eligibilă, aproximativ 4,4 milioane de persoane, au primit cel puțin o doză de vaccin anti-Covid, ceea ce plasează România la coada Uniunii Europene. Doar Bulgaria are un bilanț mai slab.

„Nimeni nu știe cu exactitate de ce, dar ne-am lovit de un blocaj la începutul jocului”, spune Sorin Ioniță de la Expert Forum.

„Până în acest moment, mare parte din persoane care sunt convinse de beneficiile vaccinului s-au imunizat”, a arătat coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță.

Debut în forță

Primele luni ale campaniei de vaccinare, începută pe 27 decembrie 2020, au fost marcat de dezbateri puternice despre prioritizarea vaccinului pentru persoane vulnerabile, în timp ce multe voci au căzut că unele persoane au profitat de funcțiile deținute pentru a sări coada.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

„Părea că numeroase persoane voiau să facă vaccinul și nu puteau destul de repede. La un moment dat, balanța s-a înclinat, probabil la începutul lunii aprilie, când s-a deschis campania pentru toată populația”, a subliniat Sorin Ioniță.

Guvernul român a prioritizat vaccinarea cu schema completă, nu inocularea rapidă cu prima doză a unei părți cât mai mare din populație, precum alte state.

Rata vaccinării complete este în UE, în medie, de 21%, însă la prima doză rezultatele sunt foarte slabe.

Prea multă tehnologie pentru mediul rural

Cătălin Augustin Stoica, profesor de sociologie la SNSPA, a precizat pentru Euronews că platforma pe care oamenii se înscriau la vaccinare – până când s-a dat liber la vaccinare fără programare, pe 8 mai – a fost un minus pentru România.

„Problema este că România are cea mai mare populație de persoane care trăiesc în mediul rural din Uniunea Europeană, de circa 44%. La acest procent, trebuie să adăugam alți 10% care locuiesc în orașe mici, care sunt practic așezări semirurale”, precizează profesorul.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Zonele rurale și localitățile mici au mari probleme de infrastructură, nu au acces la apă curentă, la servicii medicale, la internet. Astfel, este destul de ciudat că autoritățile au crezut că o soluție supertehnologizată pentru a vaccina populația din rural. Vorbim de o populație în vârstă care nu are acces sau nu știe să folosească internetul.

Cătălin Augustin Stoica:

În plus, nici numărul de centre de vaccinare nu a fost unul ridicat în mediul rural.

Comunitățile sunt foarte diferite între ele, a subliniat Sorin Ioniță, astfel că metodele de a-i atrage trebuie să fie diferite. „Guvernul a părut nepregătit pentru această provocare. Au făcut o campanie de TV în care toți au fost vizați cu același mesaj”.

Lipsă de infrastructură și personal

Sistemul medical din România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, arată indexul Euro Health Consumer. Doar 5,6% din PIB este consumat pe sănătate, potrivit Băncii Mondiale, cel mai mic procent din blocul comunitar.

România a suferit și în urma migrării specialiștilor spre Vest. După ce România a aderat la UE în 2007, mii de doctori au părăsit țara în căutarea de salarii mai bune. Potrivit Comisiei Europene, peste 85.000 de cadre medicale pregătite în România și-au folosit pregătirea obținută în alte state europene, între 2007 și 2020.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Două incendii mortale care au avut loc în spitale Covid au arătat starea critică în care se află infrastructura sanitară din România, scrie Euronews. Cel puțin 5 persoane au murit în incendiul de la Institutul Matei Balș din București în ianuarie, în timp ce zece pacienți și-au pierdut viața la Piatra Neamț, în noiembrie anul trecut.

Managementul politic și probleme de transparență

„Problemele cauzate de infrastructura precară sunt amplificate de capacitatea administrativă scăzută de a gestiona situații de criză”, a declarat profesorul Stoica pentru Euronews. „Practic, experții independenți și membrii lumii academice au fost ignorați de cei care au supravegheat campania”.

Armata, care a coordonat campania de vaccinare, „nu prea a folosit administrația publică, inclusiv sistemul sanitar. Astfel, ministrul sănătății nu a avut aproape nicio atribuțiune”, a spus și Sorin Ioniță.

România a avut patru miniștri ai sănătății de la debutul pandemiei și până în prezent. Sorin Ioniță subliniază, la acest capitol, că demiterea lui Vlad Voiculescu a venit și după un episod în care a intrat în dezacord cu Armata.

O altă problemă a fost că „politicienii erau prea prezenți” în promovarea campaniei de vaccinare a țării, a spus Ciobanu. „Și, după cum știm, nu este doar cazul României, ci și în alte țări, politicienii nu sunt cu adevărat modele de încredere pentru populație”.

Cooptarea unor lideri de opinie care să încurajeze populația să se vaccineze s-a făcut abia în ultima perioadă.

Reticența populației

Intenția de vaccinare în Uniunea Europeană este de 64%, în timp ce în România este mai scăzută cu 5%, potrivit unui sondaj Eurofound.

„Studii sociologice au arătat că, în România, la debutul campaniei de vaccinare, intenția era de 31-35%, dar a crescut progesiv la 50% pe măsură ce campania avansa. Cu toate acestea, estimativ, o treime din populație încă este ezitantă, iar restul sunt împotrivă”, a declarat Valeriu Gheorghiță.

Coordonatorul campaniei a arătat că toate controversele din jurul serului AstraZeneca au făcut mai mult rău reducând încrederea populației în campanie și credibilitatea tuturor vaccinurilor.

Profesorul Stoica a arăta și că „mass-media a transmis mesaje confuze” privind vaccinarea, ceea ce a crescut gradul de reticență.

„Sunt unele televiziuni influente care promovează în fiecare zi mesaje ale unor actori, cântăreți și chiar medici care îmbrățișează teorii ale conspirației despre Covid sau vaccinare”.

„Ce este ciudat e că aceleași televiziuni, în timpul pauzelor comerciale, transmit mesaje provaccinare plătite de guvernul român. Oamenii usunt confuzi de acest limbaj dublu”, a completat Stoica.

Expertul a arătat că Biserica Ortodoxă Română are o influență extrem de puternică, iar unii lideri religioși și preoți cu un număr mare de urmăritori au pus sub semnul întrebării măsurile Covid și nevoie de vaccinare.

Ca și în alte părți ale lumii, rețele sociale au răspândit teorii ale conspirației despre vaccinarea Covid-19. „Șocant este că mai bine de jumătate din populație crede că virusul a fost creat în laborator”, spune Ciobanu.

„Dezinformarea și știrile false au avut un impact negativ deosebit în zonele rurale, din cauza mai multor factori, precum educația precară, statul economic și social scăzut sau sărăcia, de aici și nivelul scăzut de încredere în vaccin”, arată Valeriu Gheorghiță.

Cum arată viitorul

După ce a eșuat în a atinge ținta de 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie, guvernul și-a reviziuit obiectivele pe care le anunță public. În primăvară, Florin Cîțu vorbea de 10 milioane vaccinate până la 1 septembrie, dar cifra a fost scăzută acum la 7 milioane până în august.

Pentru a atinge acest obiectiv, autoritățile cresc facilitățile de vaccinare din zonele rurale, printr-un conceput de merge cu vaccinul cât mai aproape de populație.

De asemenea, vaccinarea se poate efectua în companii private, centre drive-thru, aeroporturi sau la punctele rutiere de frontieră. Un centru de vaccinare a fost deschis chiar și în Castelul Bran, atrăgând atenția presei străine.

„Comunicare se face pe baza emoțiilor, precum ce ne-a lipsit la toți în pandemie, în special la nivel personal sau ce conține vaccinul pentru fiecare: o îmbrățișare, o reuniune de familie, o călătorie sau o vacanță cu prietenii”, a declarat Valeriu Gheorghiță.

Medicul militar a arătat că vrea ca autoritățile locale să se implice mai mult, dar și preoții, medicii sau profesorii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro