ComenteazăCuprins:
Potrivit unui studiu efectuat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în jur de 1 din 3 copii din întreaga lume a fost supus bullyingului la școală. Cifre îngrijorătoare au fost făcute publice în urmă cu un an de organizația Salvați Copiii. În țara noastră, 1 din 2 copii a fost abuzat fizic sau emoțional, iar 4 din 5 elevi au fost martori la asemenea comportamente în școlile unde învață.
Mai mult decât atât, OMS a remarcat în acest an că 1 din 6 copii de vârstă școlară este victimă a hărțuirii în mediul online, iar acest lucru duce la creșterea riscului de probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia.
Ziua Mondială a Sănătății Mintale este sărbătorită anual la data de 10 octombrie, iar cu această ocazie psihologul Bogdan Stoian a efectuat o analiză a impactului pe care bullyingul și cyberbullyingul îl au asupra dezvoltării psiho-emoționale a copiilor, dar și a tinerilor.
Problemele cu care se pot confrunta victimele
Cei care au fost abuzați fizic sau hărțuiți în mediul online au un risc mai mare de a se confrunta cu tulburări de stres posttraumatic, depresie severă, izolare socială și scăderea stimei de sine. De asemenea, aceștia ar putea avea probleme în ceea ce privește relațiile cu colegii, profesorii și chiar familia, ceea ce determină scăderea rezultatelor la învățătură și renunțarea la activități sociale.
Potrivit cercetărilor, probabilitatea ca victimele bullyingului și cyberbullyingului să prezinte simptome depresive este de 4 ori mai mare față de persoanele care nu au fost victime ale acestor fenomene.
Părinții au un rol foarte important în recunoașterea semnelor timpurii ale bullyingului și în oferirea de sprijin pentru victime. Adesea, victimele preferă să țină pentru ele experiențele prin care au trecut din varii motive, precum frică sau rușine. Prin urmare, este extrem de important ca adulții să acorde atenție celor mai mici semne de suferință emoțională.
Măsurile pe care le pot lua părinții
Comunicarea este extrem de importantă. Vorbiți deschis și constant cu copilul despre situațiile prin care trece. Cei care simt că pot vorbi deschis cu părinții lor sunt au un risc mai scăzut de a suferi în tăcere.
Acordați atenție schimbărilor de comportament, precum pierderea interesului pentru activități care le plăceau înainte, plâns inexplicabil sau tulburări de somn.
Vorbiți cu școala. Este necesar să fiți în strânsă legătură cu profesorii și personalul unității de învățământ pentru a preveni aceste fenomene.
Empatie și respect. O familie care promovează respectul și înțelegerea față de semeni ajută la formarea unor valori sănătoase și la reducerea comportamentelor de bullying.
„Bullyingul și cyberbullingul nu sunt probleme pe care copiii să le înfrunte singuri. În calitate de părinți, profesori și membri ai comunității, avem responsabilitatea de a crea un mediu sigur și empatic pentru copii, un mediu care să le protejeze sănătatea mintală și să îi ajute să se dezvolte armonios”, a spus psihologul Bogdan Stoian.
Unde poți solicita ajutor
Victimele bullyingului și cyberbullyingului pot solicita ajutor la:
A) Telefonul Copilului – 116 111 (apel gratuit, disponibil 24/7)
B) 119 – număr unic de telefon la nivel național pentru cazurile de abuz împotriva copiilor
C) Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului la nivel județean
D) Consilierul școlar din instituția de învățământ poate fi o resursă valoroasă pentru discuții confidențiale și soluții practice.
E) În cazul abuzurilor grave sau al situațiilor care pun viața în pericol, este recomandat să apelați numărul unic de urgență 112.