În ciuda „neîncrederii în democrație”, datele din 1945 și până azi arată că votul democratic îmbunătățește economia țărilor și reduce corupția

La nivel global, oamenii au din ce în ce mai mult impresia că nu sunt ascultați de aleși. Își pierd încrederea în instituțiile publice, în majoritatea partidelor politice și tind să se îndrepte către grupurile populiste sau extremiste, constată analiza Vox EU.

Încrederea în democrațiile lumii este în continuă scădere

„Avem un adevărat colaps al încrederii în democraţii”, remarca la începutul anului și Richard Edelman, directorul grupului Edelman care analizează anual încrederea oamenilor în instituții la nivel global.

Și în România, Guvernul, Parlamentul și partidele politice se află la coada clasamentului încrederii. 80% dintre români nu au încredere, așadar, în cele mai importante instituții ale unui stat, conform „Atlasului valorilor sociale: România la 100 de ani”, publicat în 2020.

Condițiile mai rele de trai, motivul scăderii încrederii

Această scădere poate fi explicată de deteriorarea condițiilor de trai, inegalitățile sociale, dar și de faptul că dezvoltarea internetului și a rețelelor sociale a permis partidelor populiste să-și promoveze ideile, cred cercetătorii de la Vox EU.

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

Ei sunt de părere că o altă explicație ar putea fi faptul că oamenii cred pur și simplu că alegerile electorale nu contează pentru bunăstarea lor. Asta, pentru că liderii pe care i-au ales nu au reușit să aducă îmbunătățirile pe care oamenii le-au cerut.

Specialiștii au comparat economiile statelor după realegerea unui candidat sau a unui partid aflat deja la conducere cu cele ale țărilor în care alegerile au fost câștigate de opoziție. Practic, au vrut să vadă dacă alternanța la putere, ca simbol al procesului democratic, duce la creșterea bunăstării. Alternanța la putere este imposibil de atins în societățile dictatoriale și este mult mai rară în autocrații.

Ce au descoperit

Rezultatele analizei arată că „răsturnarea electorală” îmbunătățește performanța unei țări pe mai multe paliere. În special, crește economia și scad inflația și rata șomajului progresiv, pe următorii patru ani de la alegeri.

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

Economiștii consideră surprinzătoare aceste efecte, pentru că „sunt atât de multe motive pentru care ne-am aștepta ca schimbarea liderilor politici să afecteze negativ performanța unui stat”. De exemplu, ne-am putea gândi că, aducând la conducerea unui guvern oameni mai puțin experimentați, se produc instabilitate și incertitudine.

În schimb, rezultatele noastre sugerează că alegerea altor lideri la o anumită perioadă de timp joacă un rol pozitiv în bunăstarea societății pentru că sunt aduși la conducere oameni noi, mai motivați să ofere beneficii tangibile pentru electorat.

Vox EU:

Este redusă corupția

De asemenea, aceste schimbări politice aduc un plus calității guvernării și reduc corupția, mai spun analiștii. Probabil, explică ei, pentru că nou-veniții se gândesc mai mult la reputația lor și au interes în a fi realeși, spre deosebire de cei care au mai avut mandate pe funcție.

„Democrația, în toate formele ei, rămâne singurul mecanism pentru a aduce o schimbare în societate. Ar fi o greșeală ca și cetățenii să renunțe la asta în favoarea unui regim autocrat”, concluzionează Vox EU.

Urmărește-ne pe Google News