ANALIZĂ LIBERTATEA | Pomeni pentru unii, taxe pentru toți. Cine plătește, de fapt, pentru noile taxe și impozite

Guvernul intenționează să aplice o „taxă pe lăcomie băncilor, care să varieze după ROBOR (în funcție de care se stabilesc ratele la credite).

Mai mult, vrea și o taxă de 3% pe cifra de afaceri a companiilor energetice și una de 3% în sectorul telecom.

Protejează Guvernul românii de „lăcomia băncilor” și de facturi mari la energie și gaze sau le bagă tot lor mâna în buzunar?

În privința „taxei pe lăcomie”, situația se prezintă astfel:

• Guvernul a acordat majorări masive de salarii și pensii în 2017-2018, iar acestea au dus la creșterea inflației la niveluri de peste 5% în acest an.
• Din cauză că inflația a crescut, Banca Națională a României (BNR) a intervenit și a luat măsuri pentru a contracara scumpirile. Ca atare, a început să crească dobânda-cheie.
• Acest lucru a dus mai departe la creșterea ROBOR și, în final, la creșterea dobânzilor pentru creditele în lei.
• În cazul în care BNR nu ar fi făcut acest lucru, leul s-ar fi depreciat în fața euro și a dolarului american, afectând toată populația. Crescând dobânzile, sunt afectați doar românii cu credite.

Dar nu se termină totul aici, căci statul a găsit o metodă de a face bani din dobânzile crescute tot din vina sa.

Guvernul vrea să adopte vineri Ordonanța de Urgență care introduce noi taxe, din 2019. În proiectul de OUG propus inițial au fost făcute unele modificări, după discuțiile din Coaliția PSD-ALDE.

Recomandări

Nicușor Dan îi cere premierului interimar să trimită Corpul de Control la Salina Praid: „Să stabilească vinovații”

Ce spun companiile: Noile taxe aduc facturi mai mari

Furnizorii de energie afirmă că majorarea impozitului la 3% pe cifra de afaceri a companiilor va duce la intrarea în faliment a furnizorilor mici și vor rămâne pe piață doar cei mari. Astfel, concurența va dispărea și prețurile vor crește.

În final, cei mai afectați vor fi consumatorii, pentru că toate costurile se vor regăsi în facturile de energie și gaze.

Specialiștii estimează o creștere de 30% a facturilor la consumatori, care vor plăti toate taxele, de la producători, furnizori și distribuitori.

Consultantul financiar Adrian Bența a declarat, pentru Libertatea, că Guvernul a făcut o analiză a operatorilor economici cu profit mare în economie și a zis că, dacă profitul este mare, să aibă și Executivul o parte din el.

„A găsit bănci, operatori din domeniul gazelor și telecom și o metodă să le taxeze pe fiecare”, a precizat Adrian Bența.

În ce privește ROBOR, Bența susține că cetățenii sunt nemulțumiți de creștere și mulți consideră că „s-a întâmplat ceva necurat de a crescut peste noapte”.

În ceea ce privește suprataxarea firmelor care operează în domeniul gazelor, Bența spune că operatorii economici fac deja fac profituri mari, iar majorările sunt acum incluse în facturi, astfel că nu o să se vadă noi creșteri de prețuri.

Recomandări

Ani grei de pușcărie pentru cuplul care a ucis un italian, l-a secționat și i-a dat foc pe câmp. Judecător: „O periculozitate feroce”

„La gaze sunt profituri de 100-200%, astfel că statul ar trebui să intervină. Statul jefuiește privatul, pentru că ia TVA la un preț mare. La gaze sunt deja incluse în facturi, la telecom probabil se vor regăsi în prețuri”, a punctat consultantul.

„Taxa pe lăcomie” pentru bănci, urmată de noi comisioane pentru clienți

Guvernul susține că va aduce la buget 3,6 miliarde de lei din „taxa pe lăcomie”, însă această sumă este cât aproape tot profitul de 900 de milioane de euro al sistemului bancar din România.

Bența susține că va urma o negociere între bănci și Guvern asupra procentelor.

„Din punctul de vedere al cetățeanului, nu o să simtă din prima lună, dar după aceea absolut toate aceste taxe vor fi introduse de bănci. Ba mai crește un comision, o rată etc”, spune Bența.

„Cadoul otrăvit”: Pilonul II, opțional

Guvernul vrea din nou ca Pilonul II de pensii să devină opțional. Teodorovici a anunțat că românii care au cotizat cel puțin cinci ani vor putea să își retragă banii, minus un comision de retragere.

Ulterior, s-a analizat varianta ca românii care au bani în Pilonul II să nu-i poată retrage în numerar, ci să cumpere titluri de stat sau acțiuni.

Bența susține însă că măsura este un „cadou otrăvit” oferit românilor. Și asta pentru că după ce își retrag banii, cei 3,75% din salariul brut care se direcționau către fondurile de la Pilonul II vor ajunge din nou la stat.

Recomandări

Agricultorii din Prahova vor rachetele antigrindină înapoi. Lider al fermierilor care au oprit inițial sistemul: „Cică n-avem studii să dovedim că sistemul produce secetă!”

Mai exact: oamenii își iau banii, dar pe orice salarii viitoare statul va reține toate contribuțiile. Măsura va salva, la rândul său, bugetul de pensii, după ce anul trecut trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat a avut același rol.

Fondurile de pensii investesc în titluri de stat, depozite bancare și acțiuni pe bursă, astfel că dacă vor fi nevoite să le dea oamenilor înapoi banii acumulați vor trebui să își vândă participațiile.

„Pușculița” cu 46 de miliarde de lei

În acest moment, 7 milioane de români au conturi la Pilonul II. Măsura este în vigoare din 2008 și, în zece ani de la înființare, în aceste conturi s-au acumulat peste 46 de miliarde de lei, dintre care contribuții virate în valoare de 38,9 miliarde și un câștig de 7,8 miliarde din investiții.

„Războiul” președinte versus ministrul finanțelor

Șeful statului a criticat noile taxe pe care le propune Guvernul, spunând că „aruncă în haos economia și va face viaţa românilor mai scumpă”.

Iohannis a explicat că supraimpozitarea companiilor din domeniul energetic va face ca tot cetățeanul să plătească mai mult pentru curent şi gaze.

Ministrul finanțelor l-a acuzat pe președintele Klaus Iohannis că „se erijează într-un avocat al bogaţilor” pentru că susţine ca marile companii din România să fie oarecum protejate, în timp ce Guvernul vrea prin aceste măsuri „să protejeze românii”.

Fond de investiții locale de 10 miliarde de euro

În timp de Guvernul inventează noi taxe pentru cetățenii de rând, autoritățile au venit și cu noi planuri de cheltuire a banilor. Șeful PSD, Liviu Dragnea, a anunțat de curând că va fi realizat un fond de investiții locale de 10 miliarde de euro.

„Este vorba de investiții pentru administrația locală. S-a discutat și la Neptun, dar bineînțeles că nu mai țineți minte. Sunt 10 miliarde de euro”, anunța Dragnea zilele trecute.

Și premierul Viorica Dăncilă a vorbit despre acest subiect.

„Pe lângă PNDL, vrem să facem acest Fond de investiții locale, așa se numește, pe care să-l dublăm de o proiecție financiară, pentru că, chiar dacă ne propunem să facem mai multe lucruri, dacă nu avem o proiecție financiară nu vom putea realiza acest lucru. Acest fond de investiții ne-am propus să îl avem în bugetul 2019, pe fiecare localitate în parte, cu două proiecte, legate de apă, canal. Vrem să facem acest fond de investiții locale”, a afirmat premierul.

Liber la evaziune fiscală, dacă plătești prejudiciul plus 20%

Nici Parlamentul nu stă cu mâinile în sân și a votat o lege prin care cei acuzați de evaziune fiscală scapă de urmărirea penală dacă achită prejudiciul, plus o majorare de 20%.

Camera Deputaţilor a votat miercuri proiectul care modifică legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

De asemenea, instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei dacă prin hotărâre judecătorească este stabilită obligația inculpatului de a acoperi în termen de un an prejudiciul produs.