• Liderul liberalilor Ludovic Orban a creat o polemică în spaţiul public, după ce a declarat că nu i se pare normal ca ”angajaţii din domeniul IT să fie scutiţi de plata impozitului pe venit”.
  • Libertatea a publicat luni o analiză a impactului acestei facilităţi fiscale asupra industriei. Facilitatea fiscală a fost introdusă în 2001, de guvernul Năstase.
  • În spiritul dezbaterii libere, publicăm astăzi un alt punct de vedere. Constantin Rezlescu, cercetător român stabilit la Londra, argumentează că, deşi măsura fiscala a avut o vreme efecte benefice pentru industrie şi a ajutat la dezvoltarea domeniului în România, ea este în acest moment depăşită.
  • Constantin Rezlescu este cercetător în departamentul de psihologie experimentală al University College London, dar are şi un background solid în economie. A lucrat în finanţe în Elveţia şi are un MBA de la Şcoala de Management din Lepzig, în Germania. A absolvit şi un program postdoctoral la Universitatea Harvard.

Scutirea de impozit pe venit este un ajutor de la stat

Să începem cu un fapt: scutirea de impozit pe venit pentru IT-iști este ajutor de la stat. La fel ca venitul minim garantat.

Lună de lună, fiecare IT-ist care beneficiază de scutirea de impozit pe venit primește, în medie, 690 de lei ajutor individual de la stat. Este un ajutor semnificativ. Spre comparație, venitul minim garantat (VMG) este de 5 ori mai mic: 141,5 lei. Este un fapt important de clarificat pentru acei IT-iști (nu mulți, dar suficienţi) care se uită cu superioritate la alți beneficiari de ajutoare de la stat și care, de regulă, percep statul ca o pacoste în economia de piață.

Întrebarea lansată recent în spațiul public de Ludovic Orban și care a inflamat oarecum spiritele este dacă acest ajutor al statului pentru IT-işti trebuie menținut. Atenție: dacă trebuie menținut, nu dacă a fost o măsură bună până acum!

Cel puţin cinci ani măsura a avut efecte benefice pentru industria IT

Există date credibile că, mai ales în primii ani după introducere, în perioada 2001-2005, măsura a avut efecte benefice asupra industriei IT, conform unui studiu excelent documentat și recent publicat online de Isabela Manelici si Smaranda Pantea.  Dar dinamica sectorului IT în România după anul 2009 pare să fie similară cu dinamica sectorului IT în țările vecine, care nu beneficiază de această scutire de venit.

Efectele benefice, dacă au existat, au fost mai ales în primii ani după adoptarea scutirii. Impactul nu se mai vede după 2009 încoace. Rezultatele nu sunt surprinzătoare: efectele unor astfel de politici industriale tind să se vadă mai ales în primii patru-cinci ani de la adoptare; apoi, au tendința să dispară.

În România însă, scutirea impozitului pe venit pentru IT-iști a împlinit deja 18 ani.

Sunt alte două argumente majore folosite pentru a menține această măsură. Primul se referă la valoarea adăugată foarte mare a industriei IT.

Pentru fiecare leu pe care statul nu îl ia de la IT-işti, câştigă alţi 15 din taxe

În 2015, Varujan Pambuccian, inițiatorul acestei măsuri, spunea: „Pentru 1 leu pe care statul nu îl ia prin impozitul pe salariu, statul câștigă 15 lei luați ca taxe, impozite și contribuții de pe urma fiecărui programator. Acesta a fost argumentul decisiv care a convins delegația FMI de atunci (în 2011).”

Pambuccian spune că acest argument a fost documentat cât se poate de meticulos și nu se pot comenta presupunerile care au stat la baza acestui model  – deși presupunerile sunt cele care influențează decisiv modelele economice.

Nu aflăm însă răspunsul la o întrebare esențială: dacă statul ar lua totuși acel leu ca impozit, ar câștiga apoi mai puțin de 14 lei de pe urma fiecărui programator? Dacă nu, menținerea scutirii este o măsură evident proastă din punct de vedere economic.

Mai apoi, tot Varujan Pambuccian ne provoacă să îi dăm alte exemple de ocupații cu un asemenea impact pozitiv asupra bugetului de stat, garantându-ne că o să se bată și pentru ele fără nicio ezitare. Îl ajut eu: profesorii. Sau e prea greu de calculat impactul educației asupra bugetului?

Apoi, pentru a fi consistenți în abordare, ar trebui să calculăm valoarea adăugată pentru toate industriile sau profesiile din România  și să ajustăm impozitul pe venit corespunzător.

Păstrarea IT-iştilor în ţară nu depinde de această facilitate fiscală

Al doilea argument major pentru menţinerea scutirii este că ne pleacă programatorii, cu variaţia că, dacă nu programatorii direct, atunci pleacă firmele de IT. Pentru acest aspect nu sunt date concrete.

Ceea ce ştim sigur este că toate firmele au deja facilităţi importante în România, greu de găsit în alte părţi. 16% impozit pe profit sau 0% (!) impozit pe profit şi doar 1% impozit pe cifra de afaceri, dacă au venituri sub un milion de euro (precum 89% din firmele IT).

Cât despre programatori, probabil cel mai bine ar fi să-i întrebăm pe ei: aveţi nevoie în continuare de ajutoare de stat, în valoare medie de 7 venituri minim garantate, ca să rămâneţi în România? Sau credeţi că sunteţi suficient de valoroşi pentru firmele unde lucraţi ca să puteţi negocia cu succes o mărire de salariu corespunzătoare valorii adăugate a muncii voastre? Astfel, rămânerea voastră n-ar mai depinde de ajutorul de la stat.

Fără îndoială, unul din rolurile statului este acela de a interveni în economie prin politicile sale industriale şi de a încuraja anumite domenii de activitate. În acest context, susţinerea industriei IT merită probabil continuată, dar în forme noi care să contribuie cu adevărat la dezvoltare. Scutirea programatorilor de impozitul pe venit pare acum o măsură depăşită.

(Mulțumiri Isabelei Manelici și Smarandei Pantea pentru clarificările oferite pe marginea studiului publicat recent.)

Google News Urmărește-ne pe Google News