- Comisia Europeană a invocat în premieră, în mod oficial, posibilitatea declanşării Articolului 7 împotriva României, dacă intră în vigoare modificările aduse codurilor penale.
- Aşa-numita opţiune “nucleară” a UE – în cazul țărilor membre care nu respectă principiile de bază ale Uniunii – ar însemna suspendarea dreptului de vot la Bruxelles al ţării noastre. România ar fi marginalizată complet în Uniunea Europeană.
- Procedura este complicată şi este precedată de un “Cadru privind statul de drept”, în care Comisia Europeană se implică direct în evaluarea situaţiei din ţara noastră.
- Acest lucru s-a întâmplat în Polonia, la finalul anului 2017, însă fără rezultat: problema a devenit strict o temă politică, ce împarte şi astăzi societatea poloneză
- Uniunea Europeană a acţionat foarte timid şi fără hotărâre în cazul Poloniei, ceea ce nu a descurajat alte derapaje
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat România, într-o scrisoare trimisă recent preşedintelui Klaus Iohannis, șefilor Senatului și Camerei Deputaților, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea, şi premierului Viorica Dăncilă, că dacă intră în vigoare modificările aduse codurilor penale, va fi declanșat “fără întârziere” Cadrul UE pentru statul de Drept – Rule of law framework -, procedură care precede activarea articolului 7 din Tratatul UE.
Timmermans spune că amendamentele adoptate de Parlamentul României, pe 24 aprilie 2019, la Codul penal, Codul de procedură penală şi Legea specială privind corupţia “au agravat şi mai mult problemele existente privind respectarea statului de drept”.
România pare astăzi a fi foarte aproape de poziţia în care se afla Polonia la finalul anului 2016, după ce Guvernul şi Parlamentul de la Varşovia au luat mai multe măsuri controversate, care au afectat independenţa justiţiei şi statul de drept. Pe scurt, autorităţile poloneze au dat legi prin care au vrut să schimbe componenţa Curţii Supreme şi a Curţii Constituţionale.
Uniunea Europeană se mişcă repede – chiar în ianuarie 2016 a început verificările, care au condus la anunţarea Articolului 7. Trei ani mai târziu însă, nu mare lucru s-a schimbat în Polonia.
Acum, Comisia Europeană anunţă în cazul României posibilitatea unor măsuri similare. Va fi probabil nevoie de multe luni sau chiar ani pentru a vedea dacă ele vor avea rezultatele aşteptate de Bruxelles.
Ce a schimbat „opţiunea nucleară” în Polonia
Articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene este o procedură care poate fi activată dacă un stat membru persistă în încălcări ale valorilor UE. Statul de drept a fost până acum cel mai des invocat motiv pentru discuţii privind Articolul 7.
Experimentul polonez arată însă că invocarea Articolului 7 nu schimbă mare lucru. Comisia Europeană poate invoca, dar este nevoie de un vot de 4/5 în Consiliul UE pentru ca procedura să meargă înainte.
Ar fi, deci, nevoie ca 23 de ţări să zică “Da”. O astfel de majoritate este dificil de obţinut pe subiecte atât de controversate. Ungaria, de exemplu, a fost întotdeauna împotriva măsurii.
Un expert al UE pentru Drepturi Civile în Europa, Israel Butler, a surprins foarte bine situaţia activării Articolului 7, atunci când în discuţie se afla Polonia: “Nu aduceţi popcorn. Aduceţi un sac de dormit”.
În 2014, Uniunea Europeană a introdus un mecanism intermediar – Cadrul pentru statul de drept. Motivul a fost necesitatea de a verifica şi corecta, pe cât posibil, derapajele înainte ca ele să ajungă în punctul culminant, când ar fi nevoie de Articolul 7. Şi acesta s-a arătat însă complet ineficient în cazul Poloniei.
Cadrul pentru statul de drept – cu recomandări, fără sancțiuni
“În cazul în care nu vor fi făcute în scurt timp îmbunătățiri sau dacă vor fi luate noi măsuri negative, precum promulgarea celor mai recente amendamente la codurile penale, Comisia va declanșa fără întârziere Cadrul pentru statul de drept”, a anunţat luni, la Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas.
României i se pregăteşte, deci, “pasul intermediar” – au fost identificate probleme, dacă ele nu vor fi rezolvate, s-ar putea ajunge la activarea Articolului 7.
În Polonia, Cadrul pentru statul de drept a fost activat de mai multe ori, cu recomandări punctuale de renunţare la reformele controversate. S-au dat termene, de la două luni în sus, pentru rezolvarea deficienţelor. Multe au fost pur şi simplu ignorate de autorităţile poloneze.
Pentru că, sub Cadrul pentru statul de drept, Comisia Europeană face recomandări, la fel ca în cazul Mecanismului de Cooperare și Verificare, doar că mai frecvente şi punctuale.
Sancţiuni în acest “pas intermediar” nu există. În cazul Poloniei, s-a ajuns la un impas: instituţiile europene spun că există derapaje, dar decizia este politică în Consiliul UE, acolo unde sunt reprezentate ţările. Adică acolo unde aplicarea Articolului 7 pare uitată într-un sertar.
Dacă şi România va ajunge sub Cadrul pentru statul de drept, va urma aproximativ un an de analize, verificări şi schimburi de scrisori (dacă este să ne luăm după exemplul polonez) înainte ca Articolul 7 să fie supus dezbaterii. Chiar şi atunci, efectele practice se pot lăsa aşteptate.
Cu alte cuvinte, dacă autorităţile din România decid să ignore recomandările şi deciziile Comisiei Europene, nu există cale clară prin care ele pot fi obligate să se răzgândească.
Ce prevede Articolul 7 din Tratatul UE
La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul UE, hotărând cu o majoritate de patru cincimi dintre membrii săi, poate să constate existența unui risc clar de încălcare gravă, de către un stat membru, a valorilor prevăzute la articolul 2, printre care combaterea excluziunii sociale și discriminărilor, protecția socială, egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului, eliminarea sărăciei și protecția drepturilor omului.
Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări. Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.
Dacă, după ce a invitat statul membru să își prezinte observațiile, se constată existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la Articolul 2, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.
Citește și: