EXCLUSIV | Profiturile lanțurilor de farmacii din România s-au dublat în patru ani, iar cele ale producătorilor de medicamente au crescut cu peste 75%

Afacerile totale ale farmaciilor, distribuitorilor și producătorilor de medicamente din țara noastră au consemnat un adevărat boom: de la 51,5 miliarde de lei în 2019 au ajuns la 75,48 de miliarde de lei în anul 2022.

Profiturile au urcat și ele de la 1,64 de miliarde la 2,86 de miliarde, mai arată datele.

Defalcat, informațiile arată că veniturile lanțurilor de farmacii din România au crescut cu mai bine de 50% în intervalul respectiv, iar profitul acestora s-a dublat.

Concomitent, profiturile distribuitorilor de medicamente au crescut la rândul lor cu peste 50%, iar cele ale producătorilor, cu peste 75% în aceiași patru ani, mai relevă datele.

Sindicatele dau vina pe companii pentru presiunea pusă pe prețuri și pe Guvern, care este acuzat că este ineficient.

Țara scumpirilor-record în Europa

Informațiile vin în contextul în care România se află de patru luni la rând țara cu inflația cea mai mare din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat.

România a raportat în aprilie o inflație de 5,9%, mai mult decât dublu față de media europeană de 2,6%.

„Greedflation”

Libertatea a scris recent și despre triplarea profiturilor producătorilor de alimente din România între anii 2019 și 2022. 

Recomandări

Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, aruncată în aer: Marcel Ciolacu: „Ne retragem cu demnitate de la masa discuțiilor”

Economiștii denumesc „greedflation” fenomenul scumpirilor efectuate de companii peste nivelul impus de creșterea costurilor.

Concomitent, premierul Marcel Ciolacu a catalogat drept o înșelăciune la adresa consumatorilor practica anumitor producători de a reduce gramajul. 

Acest fenomen este numit „shrinkflation”, iar Libertatea a prezentat încă de anul trecut produse al căror gramaj a fost redus și sunt comercializate în România.

Scumpiri de 24% la medicamente

Premierul Marcel Ciolacu a cerut recent Consiliului Concurenței să investigheze scumpirea cu 25% a detergenților.

Însă aceștia nu sunt singurele produse esențiale care au consemnat scumpiri masive în țara noastră, ci și medicamentele.

Conform Institutului Național de Statistică (INS), în luna aprilie, prețul medicamentelor era cu 23,86% peste nivelul consemnat în aprilie 2023.

Concomitent, prețul articolelor medicale era și el cu 20,68% mai mare față de același interval de referință, în vreme ce articolele de igienă și cosmetice costau cu 13,17% mai mult.

Profiturile au crescut ca Făt-Frumos

Nu doar prețurile medicamentelor au crescut masiv, ci și profiturile companiilor din domeniu.

Datele raportate la Ministerul Finanțelor arată că veniturile totale ale primelor 100 de lanțuri de farmacii din România erau cu 51,53% mai mari în anul 2022, ultimul pentru care există raportări complete, față de anul 2019, cel de dinaintea pandemiei.

Recomandări

Povestea Iuliei Negru, românca votată de italieni consilier local în Trieste: „România se schimbă. Dar eu nu m-aş întoarce niciodată, mi s-ar părea inutil”

Dacă în 2019, acestea raportau în total afaceri de 12,18 miliarde de lei, în 2022, cifra ajunsese la 18,46 miliarde de lei.

Profiturile nete au crescut, la rândul lor, de la 291,5 milioane de lei la 626 de milioane de lei, adică un avans de 114,75%.

Liderul pieței e pe minus

Pe primul loc în topul vânzărilor se află Dr. Max, care a raportat venituri de 3,2 miliarde de lei în 2022, în creștere cu 71,3% față de 1,87 de miliarde de lei în 2019.

Compania s-a aflat pe minus însă, atât în 2019, când a raportat o pierdere de 16 milioane de lei, cât și în 2022, când a consemnat un rezultat negativ de 6,8 milioane de lei.

Pe locul secund apare Help Net Farma, care a crescut de la venituri de 806 milioane de lei în 2019 la un total de 1,51 de miliarde de lei în 2022 (+87,51%). Concomitent, profitul net a urcat cu 124%, de la 18,78 de milioane de lei la 42 de milioane de lei.

Dona și-a majorat, la rândul său, veniturile de la 1,03 miliarde de lei la 1,27 miliarde de lei (+22,42%), în vreme ce câștigul net a urcat cu 26%, de la 14,3 milioane de lei la 18 milioane de lei.

Pe poziția a patra se află Farmacia Tei, cu un plus de 60,8% la venituri în intervalul de patru ani, de la 595,5 milioane de lei la 958 de milioane de lei. Profitul net a urcat însă cu 147,18%, de la 16,9 milioane de lei în 2019 la 41,8 milioane de lei în 2022.

Recomandări

Motivul pentru care Marcel Ciolacu a anunțat că PSD iese din negocierile pentru formarea viitorului Guvern: declarațiile lui Ciprian Ciucu – Surse

Catena Hygeia închide top cinci, cu un avans de 27,49% la venituri, de la 726,4 milioane de lei în 2019 la 926,2 milioane în 2022. Câștigul companiei a crescut însă cu 54%, de la 25,2 milioane de lei la 38,9 milioane.

Distribuitorii, marii câștigători ai pandemiei

Marile profituri au fost obținute însă de distribuitorii de medicamente și echipamente medicale.

Cele mai mari 100 de societăți din domeniu au consemnat un avans cu 46% al afacerilor, de la 34,7 miliarde de lei în 2019 la 50,78 de miliarde de lei în 2022.

Concomitent, profiturile acestora au crescut cu 52,94%, de la 826 de milioane de lei la 1,26 de miliarde de lei.

Fildas Trading se află pe primul loc în top, cu o majorare de 41,3% a veniturilor, de la 4,29 de miliarde de lei în 2019 la 6,06 miliarde de lei în 2022.

Profitul aproape s-a dublat și el, de la 134 de milioane de lei în 2019 la 246,8 milioane în 2022.

Mediplus Exim merge și ea cap la cap cu Fildas: creștere de 41,38% a afacerilor, de la 4,05 miliarde de lei la 5,73 de miliarde de lei. 

Profitul a crescut însă de aproape cinci ori, de la 16,6 milioane de lei în 2019 la 79,8 milioane de lei în 2022.

Podiumul este încheiat de Alliance Healtcare România, care și-a crescut veniturile cu 23%, de la 3,8 miliarde de lei în 2019 la 4,67 de miliarde de lei în 2022.

Câștigul net a crescut cu 10%, de la 77 de milioane de lei la 85,6 milioane.

Datele arată că în 2022 existau 10 distribuitori de medicamente cu venituri de peste un miliard de lei și alți 11 cu venituri între 500 de milioane de lei și un miliard.

Cum stau multinaționalele

Între aceștia se disting filiale ale unor multinaționale, precum:

– Pfizer România – venituri de 1,6 miliarde de lei față de 1,03 miliarde în 2019 (+58,34%) și profit de 71,6 milioane în 2022 față de 27 de milioane în 2019 (+165%)

– Johnson&Johnson – venituri de 1,37 de miliarde de lei în 2022 față de 879 de milioane în 2019 (+55%) și o pierdere de 8,98 de milioane de lei în 2022 față de un câștig de 5,3 milioane în 2019

– Roche România – venituri de 1,23 de miliarde de lei în 2022 față de 971 de milioane în 2019 (+27,63%) și profit de 42,59 de milioane de lei în 2022 față de 12,86 de milioane în 2019 (+231%)

– Novartis Pharma – venituri de 997 de milioane în 2022 față de 683 de milioane în 2019 (+46%), profit de 30,3 milioane în 2022 față de 21 de milioane în 2019 (+43%)

– Sanofi România – venituri de 973,5 milioane în 2022, față de 1,06 miliarde în 2019 (-8,33%), profit de 54 de milioane de lei în 2022, aproape similar cu cel de 55,4 milioane de lei din 2019.

Profituri mai mari și de 15-30 de ori!

Unele companii au înregistrat însă creșteri masive din punct de vedere procentual.

Novo Nordisk Farma și-a majorat de aproape șase ori veniturile, de la 100,2 milioane de lei în 2019 la 675 de milioane de lei în 2022. 

Profiturile sale au explodat însă: creștere de 3.442%, de la 567.000 de lei înaintea pandemiei la 20,1 milioane în 2022.

Și Teva Pharmaceuticals a consemnat creșteri masive: veniturile au urcat cu 23,48%, de la 350 de milioane de lei la 432 de milioane de lei, dar profitul a crescut de la 9 milioane de lei la 150,9 milioane de lei, adică de peste 15 ori.

Producătorii de medicamente, pe creștere

Și producătorii interni de medicamente și echipamente medicale au consemnat creșteri ale veniturilor, de la 4,6 miliarde de lei, la 6,2 miliarde de lei, respectiv un avans de 35,25%.

Profiturile au urcat cu 76,7% însă, de la 530,1 milioane de lei la 937 de milioane.

Terapia este cel mai mare producător de medicamente din România, cu venituri de 1,087 de miliarde de lei în 2022, în urcare cu 41% față de 2019, când raporta 771 de milioane.

Profitul său a urcat cu 67%, de la 149 de milioane de lei în 2019 la 250 de milioane de lei în 2022. Societatea a raportat și datele pe anul trecut, când a realizat un profit net de 299 de milioane de lei, acesta fiind dublu față de perioada de dinaintea pandemiei.

Zentiva ocupă locul secund, cu venituri de 820 de milioane de lei în 2022, cu 40,6% mai mari decât în 2019, când consemna 583 de milioane de lei.

Profitul s-a dublat însă, de la 43,7 milioane de lei în 2019 la 99,4 milioane în 2022.

Sandoz ocupă ultima treaptă a podiumului, cu venituri de 564,8 milioane de lei în 2022, în creștere cu 36% față de cele 415,4 milioane din 2019. 

Câștigul a urcat și el cu 84%, de la 10,8 milioane la 19,9 milioane în 2022.

Top 5 este rotunjit de Antibiotice Iași și Biofarm. Antibiotice Iași și-a crescut veniturile cu 28% și profitul cu 37%, în vreme ce Biofarm și-a majorat afacerile cu 43,68% și câștigul cu 39,3%.

În cifre brute, Antibiotice a raportat în 2022 venituri de 522 de milioane de lei, față de 407,7 milioane în 2019. Profitul net a fost de 38,5 milioane de lei în 2022 față de 30,8 milioane de lei în 2019. 

Compania este listată pe bursă și a depus deja bilanțurile și pe 2023, când a anunțat un profit net de 81 de milioane de lei la venituri de 640 de milioane de lei.

În fine, Biofarm a raportat venituri de 202 milioane în 2019 și 290,7 în 2022. Câștigul net a fost de 70,9 milioane de lei în 2022, comparativ cu 50,8 milioane înaintea pandemiei.

De ce este important

Afacerile din domeniul sanitar au fost influențate de boomul consemnat în pandemie, în anii 2020 și 2021.

În 2022, Rusia a invadat Ucraina, ceea ce mai departe a dus la creșterea prețurilor pentru energie și materiile prime, ceea ce a afectat inclusiv producătorii de medicamente.

Statul a plafonat între timp prețurile, atât la energie, cât și la gaze naturale.

Dumitru Costin: „România este departe de a fi o piață funcțională”

Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS), explică de ce cresc prețurile: „România este departe de a fi o piață funcțională în adevăratul sens al cuvântului”.

„Nu există structuri puternice de consumatori, de aceea comercianții își permit să pună presiune pe prețuri și să maximizeze profiturile”, a spus Costin, pentru Libertatea.

„În America au structuri de consumatori care pot imediat să pornească războaie în jusțitie cu producătorii”, detaliază acesta.

Cauza o constituie lipsa de viziune a Guvernului, atât în domeniul alimentar, cât și farmaceutic, susține Costin.

„Reglementări ciudate”

Liderul BNS spune că există mai multe cauze pentru care sistemul farma de la noi este disfuncțional.

„Este un sistem cu reglementări foarte ciudate. În 2022, când am vrut să livrăm colegilor sindicaliști din Ucraina medicamente, am vrut să cumpărăm direct de la producători, dar nu s-a putut. Nici măcar de la distribuitori. A trebuit să cumpărăm prin farmacii. Consumatorul este cel care plătește tot acest lanț”, afirmă Costin.

Dependență de importuri

Acesta afirmă că există și „mari probleme” cu importurile de medicamente, România fiind dependentă de acestea. 

„Cel mai bine s-a văzut în scandalul cu medicamentele generice importate din India, apărut zilele trecute. Noi nu avem o schemă de dezvoltare a producției interne de medicamente”, arată Costin.

Șeful BNS se referă la o comunicare a Comisiei Europene, care a descoperit că societatea indiană Synapse Labs nu respecta standardele europene de producție, astfel că 45 de medicamente generice trebuie retrase de pe piață în doi ani.

Acesta mai acuză că România nu mai produce vaccinuri și nu produce nici insulină, deși este țara inventatorului acesteia, Nicolae Paulescu. 

Discounturile se transformă în profit, nu în prețuri mai mici

„În România, în ciuda unor discounturi oferite de producători către distribuitori și farmacii, acestea se transformă în profituri”, punctează liderul sindical.

Acesta acuză lanțurile de farmacii că se folosesc de cardurile de fidelitate pentru a urmări ce medicamente se cumpără mai mult, iar apoi le scumpesc deoarece consumatorii nu au alternative.

„Cardurile nu se fac pentru a da un leu reducere la o rețetă, ci invers: companiile urmăresc ce se vinde mai mult și apoi cresc prețul, gen la Piramidon”, conchide acesta. 

Sindicaliștii din cadrul BNS au protestat la începutul lunii mai în fața Guvernului, acuzând că taxele sunt prea mari și înghit o pondere prea mare din salarii.

Protestarii au reclamat că 42,8% din veniturile lor brute merg la stat, în timp ce media UE este de 38,6%.

Farmacii (top 100)

Venituri 2019 – 12,18 miliarde de lei

Venituri 2022 – 18,46 de miliarde de lei (+51,3%)

Profit 2019 – 291,5 milioane de lei

Profit 2022 – 626 de milioane de lei (+114,75%)

Distribuitori (top 100)

Venituri 2019 – 34,7 miliarde de lei

Venituri 2022 – 50,78 de miliarde de lei (+46%)

Profit 2019 – 826 de milioane de lei

Profit 2022 – 1,26 de miliarde de lei (+52,94%)

Producători de medicamente și echipamente (top 80)

Venituri 2019 – 4,6 miliarde de lei

Venituri 2022 – 6,22 de miliarde de lei (+35,2%)

Profit 2019 – 530 de milioane de lei

Profit 2022 – 937 de milioane de lei (+76,6%)

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News