Analiza psihologică a discursurilor susținute de Laura Codruța Kovesi, Klaus Iohannis şi Augustin Lazăr. Bilanțul DNA și psihologia cuvintelor cu impact puternic

„Psihologic privind lucrurile, modul de transmitere al informaţiei verbale este diferit la şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, în funcţie de audienţa căreia i se adresează. Cine a analizat cu atenţie, a observat diferenţa de abordare a discursurilor în funcţie de audienţă. la Consiliul Superior al Magistraturii, Kovesi nu a folosit cuvinte menite să impresioneze, să genereze impact psihologic ori să devină memorabile. La CSM, Kovesi ştia că se adresează celor mai buni profesionişti în magistratură din ţară. Nu îşi avea rostul cuvintele bombastice pentru că acea comisie era una formată din oameni ai detaliilor concrete şi ai rigurozităţii juridice. 

Alta a fost realitatea la prezentarea televizată bilanţului DNA pe 2017, unde procurorul şef al DNA a folosit un limbaj pe care orice român, cu orice pregătire profesională, l-ar fi putut înţelege. Cu toate acestea, a ales să nu mai folosească expresii precum „atac, asalt, disperat” menite să impacteze psihologic ci a mers pe varianta transmiterii simple de informaţie în cuvinte uzuale. Chiar şi aşa, unele expresii au ieşit în evidenţă.

„Toleranţă 0” spune Laura Codruţa Kovesi la adresa lipsei de integritate şi profesionalism a procurorilor, situaţii pe care adversarii politici vor să i-le transforme ei într-un călcâi al lui Achile.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

„Generalizată“ este atributul folosit de Kovesi la adresa anumitor sectoare din domeniul achizitiilor publice. Cu alte cuvinte, a spus că se fură încă foarte mult de către cei care gestionează bugetul public. Mai mult decât atât, Kovesi a transmis societăţii ceea ce ştim cu toţii, că de multe ori folosul necuvenit e obţinut de persoane din anturajul infractorilor şi nu către ei personal.

“Blocarea dezvoltării comunităţii şi scăderea calităţii vieţii“ a reprezentat o altă expresie verbală pe care românii o simt ca pe un efect direct observabil la nivel social. Altfel spus, orice român, cu orice grad de educaţie, fie a înţeles mental fie a simţit social vorbele procurorului şef al DNA”,  a declarat psihologul

Klaus Iohannis, atac verbal mai documentat şi mai detaliat decât celebrul “niște penali“

„Preşedintele Kalus Iohannis şi-a făcut temele mult mai detaliat de această dată cu privire la atributele folosite la adresa celor care atacă justiţia. Dacă în trecut, Iohannis folosea simplul cuvănt „ penal” referindu-se la ei, fapt pentru care a fost aspru criticat de opinia publică, de această dată preşedintele i-a numit „inculpaţi şi condamnaţi penal” semn că a deprins un limbaj juridic adecvat unui şef de stat. Klaus Iohannis a folosit expresia de mai sus afirmând că aceştia s-au unit pentru a îi discredita pe cei care îi anchetează.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

„Manifestări virulente ale disperării” a fost o expresie pe care vocea președintelui a accentuat-o cu o altfel de tonalitate a vocii, semn că a vrut să îi evidenţieze clar însemnătatea. Iohannis a făcut ceva ce nu îi vine natural din punct de vedere psihologic: a trecut la atac verbal asupra unor judecăţi ale unui anume “cineva”, cuvânt cu care s-a referit la ministrul justiţiei, Tudorel Toader.

„Subiectivă, tendenţioasă şi partizană” numeşte Ioahannis evaluarea lui Tudorel Toader la adresa şefei DNA. Cu alte cuvinte, asta însemană că nu va alege să o demită” a mai adăugat specialistul

Ironii şi simbolistică din partea Procurorului General al României, Augustin Lazăr şi preşedintelui Înaltei Curţi, Cristina Tarcea

Una dintre cele mai memorabile comparaţii lingvistice a aparţinut procurorului General al României, Augustin Lazăr. Acesta a comparat oamenii din DNA cu nişte “anticorpi” ai societăţii. Din punct de vedere psihologic, expresia are un rol explicativ al rolului procurorilor pentru românii care nu au cunoştinţe juridice şi pentru cei cu educaţie medie.

De departe cea mai fină ironie psihologică a aparţinut Cristinei Tarcea, preşedintele ICCJ. “Parcă în alti ani masa de la prezidiu era mai lungă şi mai încapătoare” a declarat ea făcând referire la faptul că este primul şi singurul an în care, de la bilanţul DNA, lipsesc atât ministrul Justiţiei cât şi primul ministru al României. Din punct de vedere psihologic, refuzul celor doi demnitari de a participa la bilanţ, indică prăpastia uriaşă de vizune şi de acceptare creată între cele două tabere. Trebuie să înţelegem din asta că suntem martorii unui război total care nu se poate termina cu scor egal. “  a încheiat psihologul Cezar Larenţiu Cioc exclusiv pentru Libertatea

Recomandări

Klaus Iohannis poate desemna noul premier. Scenariul care poate evita intrarea suveraniștilor la guvernare

Cezar Laurențiu Cioc

Urmărește-ne pe Google News