Avertisment Reuters: NATO a lăsat Marea Neagră expusă, în plin asalt al Rusiei asupra Ucrainei. România are forțe navale limitate

Când Rusia a atacat Ucraina, cea mai apropiată navă NATO se afla în Mediterana. De fapt, ultima navă a Alianței Nord-Atlantice a părăsit Marea Neagră acum mai bine de o lună. Potrivit Turkishnavy.net, un site turcesc care monitorizează traficul maritim, nava cu pricina, sub pavilion francez, a făcut un tur în prima parte a lunii ianuarie. De atunci, nicio altă navă NATO nu a mai patrulat apele acestei mări.

În schimb, 16 nave ale flotelor ruse, inclusiv nave cu lansatoare de rachete și capabile să debarce tancuri și militari, au navigat pe Marea Neagră, potrivit aceluiași portal, dar și conform comunicatelor Moscovei.

Există un motiv important: în rândul statelor membre au existat diviziuni cu privire la felul în care ar trebui contracarată marina Rusiei în zonă, au explicat pentru Reuters mai mulți diplomați, surse din serviciile de securitate ale statelor membre și strategi militari.

Prima pe lista celor care s-au opus unei astfel de strategii mai ferme a fost Turcia, membră NATO, care nu a dorit să permită patrulele maritime pe mare, în dorința de a evita să provoace Moscova, au spus specialiștii și oficialii.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Există și alți factori: constrângerile bugetare, existența altor priorități pe agenda unor aliați importanți ai NATO. Analiza NATO nici măcar nu ia în calcul aportul României, preferând doar să amintească faptul că țara noastră are forțe navale limitate.

Într-un interviu acordat la începutul acestei luni ziarului Libertatea, un fost important oficial al Pentagonului, Jim Townsend, în prezent președinte al Atlantic Treaty Association, a spus și el că aliații trebuie să își crească prezența la Marea Neagră.

Chestionat pe această temă, el a subliniat că NATO trebuie să facă mai mult. „Trebuie să rezolvăm problemele din interiorul NATO, astfel încât Alianța să facă mai mult la Marea Neagră. Sunt unii aliați, precum Turcia, care par să aibă o problemă cu asta. Trebuie însă să facem mai mult și sunt mulți oameni care sunt de acord”, a spus el.

Interesul Rusiei, interesul Ucrainei

Prezența navală de la Marea Neagră, care îi oferă un avantaj militar și economic asupra Kievului, a perturbat traficul maritim ucrainean chiar dinainte de invazia actuală. Traficul porturilor ucrainene a scăzut substanțial în ultimele săptămâni, potrivit datelor comerciale consultate de Reuters. După atacul de joi, Ucraina și-a suspendat complet operațiunile în porturi.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Joi, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a explicat că atacul asupra Ucrainei a inclus lovituri de la sol și din aer, dar și de pe mare. Vorbind după debutul invaziei, el a spus că NATO a plasat în alertă peste 120 de nave din Mediterana și mai bine de 100 de avioane. În Mediterana, nu în Marea Neagră.

NATO a negat anterior că a neglijat Marea Neagră. La începutul acestei luni, Stoltenberg a asigurat că zona este una de importanță strategică vitală pentru alianță. Asta și pentru că trei membri NATO (inclusiv România) plus doi parteneri apropiați, inclusiv Ucraina, au deschidere la acest corp de apă.

NATO s-a concentrat însă mai degrabă pe trupele terestre. Plănuiește să desfășoare unități de luptă totalizând 4.000 de militari în România și Bulgaria, dar și în Ungaria și Slovacia. În plus, SUA trimit aproape 3.000 de militari adiționali în Polonia și România.

Prezența navală este redusă însă. Chiar și așa, Rusia s-a plâns în mai multe rânduri cu privire la ceea ce ea consideră activitatea periculoasă a SUA și a aliaților în Marea Neagră, pe care NATO o cataloghează drept pur defensivă.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Nu e doar vorba despre Ucraina, ci despre interesele generale ale Alianței în regiune și dincolo de ea, spun experții.

Unii specialiști avertizează că răspunsul naval al NATO în Marea Neagră poate avea implicații și pentru abilitatea viitoare a Occidentului de a-și exercita interesele în alte colțuri ale globului, spre exemplu în Marea Chinei de Est, unde Beijingul revendică suveranitatea.

„Dacă nu putem descuraja Kremlinul, în vreme ce toată lumea se uită, nu cred că chinezii vor fi teribil de impresionați cu privire la ce spunem noi despre Taiwan sau despre Marea Chinei de Sud”, a explicat generalul în retragere Ben Hodges, fostul comandant al forțelor SUA din Europa din 2014 până în 2017.

„Militarizarea crescândă” a Mării Negre

Apele mai calde ale Mării Negre, în comparație cu cele ale Arcticii, au fost vitale pentru interesele Rusiei încă din secolul XVII. „De la Petru cel Mare, Rusia a fost mereu preocupată de lipsa accesului maritim, în special de nevoia de a avea o apă care nu îngheață”, a spus viceamiralul în retragere Duncan Potts.

Anexarea Crimeei în 2014 – și confiscarea definitivă a portului vital unde Rusia avea deja prezență – i-a permis Moscovei să înceapă „militarizarea crescândă” a Mării Negre, după cum au observat oficialiii occidentali.

Totul a început cu Moscova preluând controlul sau scufundând mai multe nave militare ale Ucrainei, staționate în portul Sevastopol.

În prezent, Moscova are 18 nave de război în Marea NeSagră, a spus arătat Flanagan, ceea ce îi oferă „o forță formidabilă pentru a derula diverse operațiuni împotriva Ucrainei”.

În acest timp, prezența navelor NATO în Marea Neagră a fluctuat.

Potrivit Turkishnavy.net, forțele navale ale SUA au petrecut în jur de 180 de zile în Marea Neagră anul trecut, în creștere de la cele 60 de zile petrecute în 2016, dar în scădere de la cele 200 de zile din 2014.

Statele NATO care nu au ieșire la Marea Neagră au desfășurat 31 de nave în zonă în 2014. Acest număr a scăzut la 14 în 2016, apoi a crescut la 31 anul trecut, potrivit datelor furnizate de un think-tank ucrainean, the Monitoring Group of the Black Sea Institute of Strategic Studies and BlackSeaNews.

Ultimul distrugător de dimensiuni mari, USS Arleigh Burke, a părăsit Marea Neagră în decembrie. Marina britanică nu a mai ajuns pe această mare din vară.

Turcia are o flotă care operează în Marea Neagră. Alți aliați NATO, inclusiv SUA și Franța, au în prezent navele în Mediterana.

Cum strivesc forțele navale ruse comerțul Ucrainei

Ucraina se bazează puternic pe coasta sa pentru comerț. Pe acolo intră și ies mai bine de jumătate din importurile și exporturile țării.

Portul Odesa, cel mai mare port al țării, cu un terminal de petrol și gaze, a fost atacat încă de joi, au susținut autoritățile regionale din regiune. Joi, Kievul și-a suspendat navigația comercială prin toate porturile sale, după ce Rusia a dat startul invaziei.

Chiar dinainte de atacul de joi, companiile deveniseră tot mai reticente să trimită nave în zonă, din cauza prezenței crescute militare a Rusiei, au explicat trei oficiali din industrie pentru Reuters.

Asta s-a adăugat la perturbarea deja existentă a comerțului, cauzată de problemele lanțului de distribuție – valabile la nivel global.

Traficul comercial a scăzut recent. Numărul de nave-container a scăzut în februarie la 25, de la cele 48 din ianuarie, potrivit datelor MarineTraffic. În plus, a scăzut și capacitatea navelor sosite în portul Odesa.

România și Bulgaria nu contează. Turcia e reticentă

Unii diplomați au spus că NATO ar fi trebuit deja să instituie o patrulă maritimă în Marea Neagră.

Lipsa unui astfel de instrument, în ciuda vizitelor frecvente ale navelor SUA, a permis spre exemplu Rusiei să blocheze zone mari din apropierea coastelor României și Bulgariei, sub motivul că în regiune au loc manevre militare.

Cum funcționează lucrurile? Spre exemplu, joi, Ministerul Apărării a anunțat într-un comunicat de presă că o navă militară rusă care se află în apele internaţionale ale Mării Negre, în afara Zonei Economice Exclusive a României, deviază sau opreşte navele comerciale aflate în marş către porturile ucrainene.

NATO este însă puternic dependentă de ajutorul Turciei. Asta și pentru că, observă experții citați de Reuters, ceilalți membri ai Alianței de la Marea Neagră, România și Bulgaria, au capacități navale limitate.

Dar de ce Turcia? Potrivit Convenției de la Montreux din 1936, Turcia controlează trecerea vaselor internaționale dintre Mediterana și Marea Neagră. Navele din țările fără deschidere la această mare, precum Franța sau Marea Britanie, pot sta doar pentru perioade de câte 21 de zile.

În același timp, Turcia face eforturi să își balanseze statutul de membru al NATO cu cel de partener bun al Moscovei din ultimii ani.

Discuțiile recente informale cu Ankara pe tema unei misiuni de patrulare nu au ajuns nicăieri, potrivit surelor NATO. NATO „are o mână legată la spate”, a spus pentru Reuters Paul Taylor, un analist european de la think-tank-ul Friends of Europe, cu referire la reticența Turciei.

Rușii sunt pe Insula Șerpilor

Dincolo de observațiile Reuters, problemele din Marea Neagră s-a văzut inclusiv joi noapte, când Rusia a ocupat un punct strategic economic la 45 de kilometri de România.

Este vorba despre Insula Șerpilor, teritoriul ucrainean pe care rușii l-au confiscat momentan, după ce i-au omorât pe cei 13 grăniceri, potrivit Kievului.

Insula Șerpilor din Marea Neagră este situată la 45 km de țărmurile României și Ucrainei, în dreptul golfului Musura. Insula este importantă din punct de vedere strategic, iar ocuparea acesteia ar permite Moscovei să revendice apele teritoriale din jurul insulei, care se întind pe 12 mile în mare.

România s-a judecat cu Ucraina și a câștigat o mare parte din zonă economică exclusivă din Marea Neagră, bogată în hidrocrarburi, pe care Kievul o revendica datorită controlului asupra Insulei.

Rămâne de văzut dacă Rusia va anexa insula și, în acest caz, dacă va respecta decizia Curții Internaționale de Justiție de la Haga.

Cert este că aseară, ministrul apărării nu știa nimic despre lupta de pe Insula Șerpilor.

După primul atac, ministrul român al apărării Vasile Dîncu i-a asigurat pe români că nu se întâmplă nimic grav în zonă, ba chiar a sugerat că s-a înțeles greșit, scrie G4Media.

„În zona Insulei Şerpilor într-adevăr a fost a fost o mişcare la un moment dat, dar nu se justifică să spunem că este vorba despre o pregătire militară, de un atac în această zonă. Acolo exista o bază ucraineană oricum, dar nu au fost lupte acolo. Poate că cei care au văzut mişcare au confundat cu marina Ucrainei în acea zonă, probabil, dar nu au fost desfăşurări mari de forţe în acea zonă”, a declarat Vasile Dîncu, joi seară, la Digi 24.

Urmărește-ne pe Google News