Tentativa de lovitură de stat din Turcia a eșuat| Peste 160 de oameni au murit
Aceasta nu este prima lovitură de stat din Turcia. Turcia modernă a fost fondată în 1923, de către Mustafa Kemal (poreclit ulterior Atatürk, adică „tatăl turcilor”). Acesta a început apoi un amplu proces de reformă al țării, numit Kemalism și, tot de atunci, țara care are o populație majoritar musulmană este, în mod oficial, laică. De atunci, armata turcă, care se cataloghează protectoare a Kemalismului, a răsturnat patru Guverne, susținând că protejează democrația Turciei și o apără de influența islamică. Mai exact, până în 2010, rolul său era consfinţit prin Constituţie. “Forţele armate turce sunt gardienii Republicii Turce”. Tocmai acest rol a fost justificarea armatei pentru loviturile de stat din 1960 şi 1980, când a preluat puterea. În 1997, armata a obligat un Guvern islamist să demisioneze.
În opinia multora, Recep Tayyp Erdogan poate fi considerat o amenințare la adresa democrației, scrie vox.com. Acesta este liderul partidului moderat islamist AKP – Partidul Justiției și Dezvoltării. În timpul mandatelor sale, Erdogan a preluat controlul asupra publicațiilor critice, și-a băgat oponenții în înschisoare, a amenințat cu dizolvarea Curții Constituționale și a schimbat judecătorii care nu îi serveau interesele. De astfel, el a fost acuzat în nemurătare rânduri că încearcă să islamizeze Turcia.
Armata turcă, considerată un adevărat stat în stat – cu 700.000 de membri şi 40.000 de ofiţeri – a fost suprinzător de tăcută la aceste schimbări în ultimii ani, mulți crezând că Erdogan a reușit să o treacă în subordinea sa. Cu un buget anual de peste 20 de miliarde de euro (în 2015), armata joacă însă în continuare un rol politic considerabil, iar această lovitură de stat arată că unii lideri consideră că este cazul să protejeze din nou Republica Turcă.
Cu toate acestea, puciul a eșuat. În principal din cauza faptului că liderii militari din spatele loviturii de stat nu s-au bucurat de multă susținere pe plan militar, dar și din cauza faptului că oamenii au ieșit în stradă pentru a-și arăta susținerea pentru Erdogan. Eșuarea acestei lovituri de stat ar putea să-i dea, în mod ironic, și mai multă putere lui Recep Tayyip Erdogan. Acesta ar putea fi văzut ca protectorul societății civile, mai ales că s-au înregistrat zeci de morți și mii de răniți în urma confruntărilor, iar popularitatea sa ar putea să crească. Planul acestuia de a realiza un sistem prezidenţial prin care preşedintelui i se conferă mai multă putere ar putea astfel să fie împlinit.
Ce s-ar întâmpla dacă Erdogan ar fi înlăturat
În cazul în care lovitura de stat ar fi reușit, îndepărtarea de la putere a lui Erdogan, care conduce Turcia din 2003, ar fi marcat una dintre cele mai mari schimbări din Orientul Mijlociu din ultimii ani. În acest fel, Turcia, unul dintre cei mai importanți aliați americani într-o zonă de risc, ar fi fost complet transformată. De fapt, chiar dacă puciul a eșuat, Turcia, care este considerată o țară crucială pentru securitatea în regiune, ar putea fi destabilizată. Turcia, stat membru NATO cu a doua armată ca mărime din Alianţă, este unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai Statelor Unite în lupta împotriva Statului Islamic, care controlează teritorii importante în Siria şi Irak.
Zvonurile despre o lovitură de stat au apărut în martie
Informațiile privind o lovitură de stat în Turcia au apărut la sfârșitul lunii martie, însă au fost dezmințite de armata turcă. Newsweek publica un articol intitulat „Va avea loc o lovitură de stat împotriva lui Erdogan în Turcia?”, autorul fiind Michael Rubin, un fost oficial din cadrul Departamentului american al Apărării. Acesta scria, în martie, că situația din Turcia se va înrăutăți, și nu doar în urma atentatelor care au lovit țara. El trăgea atenția asupra datoriei private scăpate de sub control, asupra sectorului turistic aflat în prăbușire, dar și asupra declinului lirei turcești. În plus, Michael Rubin nota că Turcia are mari probleme cu fenomenul corupției. Autorul articolului, Michael Rubin, fost responsabil al Departamentului Apărării, scria că situația din Turcia se va înrăutăți și mai mult, și nu doar din cauza deteriorării securității după un val de atacuri teroriste. El atrăgea atenția și asupra declinului lirei turcești cu impact asupra puterii de cumpărare, a datoriei private scăpate de sub control și problemelor cu care se confruntă mai nou turismul sau asupra faptului că Turcia are probleme mari și cu fenomenul corupției.
SUMARUL EVENIMENTELOR
- Tentativă de lovitură de stat în Turcia | MAE: Niciun român printre victime. 400 de români au cerut asistență
- Tentativă de lovitură de stat în Turcia | Bulgaria a închis granița cu Turcia
- Tentativă de lovitură de stat în Turcia | Celulă de criză la MAE pentru a acorda asistență românilor
- Tentativă de lovitură de stat în Turcia | Erdogan, primul discurs: „Voi sta alături de poporul meu”
- LOVITURĂ DE STAT ÎN TURCIA | Şeful Statului Major al Armatei din Turcia a fost luat ostatic
- Lovitură de stat în Turcia | Sfaturile MAE, pentru românii din Turcia
- LOVITURĂ DE STAT ÎN TURCIA/ Primul ministru: ”Vom acționa cu forță împotriva forței! Vinovații vor fi pedepsiți!”
[libgallery id=”1542429″]