Joe Biden s-a adresat națiunii, joi seară,de la Casa Albă după ce a trecut prin cea mai grea zi de când este președinte. La Kabul, un atac terorist a ucis 13 soldați americani, peste o sută de civili afgani, doi cetățeni britanici și copilul unui cetățean britanic.
La fel ca mulți președinți dinaintea lui, Biden a trebuit să treacă rapid de emoția momentului. El a exprimat compasiune pentru victimele războiului – „Eroii care s-au angajat într-o misiune periculoasă, altruistă de a salva viețile altora” – și a lansat apoi un avertisment dur pentru teroriști, care amintește de discursurile lui George W Bush: „Nu vom ierta. Nu vom uita. Vă vom vâna și vă vom face să plătiți”.
O zi mai târziu, Biden și-a îndeplinit promisiunea de răzbunare când a ordonat un atac cu drone asupra unui membru ISIS -K implicat în organizarea de atacuri teroriste.
Criza din Afganistan nu era o prioritate la început de mandat
După o jumătate de secol în politica națională, Biden a fost pus la încercare rapid în mandatul de președinte. El și-a preluat mandatul în ianuarie identificând multiple crize, dar nu a menționat Afganistanul în discursul său inaugural. Catastrofa neprevăzută a redus cota de încredere acasă, cât și cea a Statelor Unite pe plan internațional.
În iulie, Joe Biden, extrem de hotărât să retragă militarii până la 31 august, a declarat că „șansele talibanii să cucerească și să preia puterea în întreaga țară sunt extrem de improbabile”. O lună mai târziu avea să privească cum gruparea islamistă avea să facă chiar asta, răsturnând 20 de ani de progres obținut în urma intervenției NATO în Afganistan.
Aliații SUA, care au presupus că înfrângerea electorală a lui Donald Trump va face America competentă din nou pe plan extern, au fost luați prin surprindere. SUA au încheiat un armistițiu cu talibanii și au întreprins ceea ce s-ar putea dovedi cea mai mare evacuare pe calea aerului din istorie, evacuând peste 100.000 de oameni din de pe aeroportul internațional din Kabul unde s-au derulat scena haotice pe fondul unui număr foarte mare de afgani care vor să părăsească țara.
Joi, facțiunea locală a Statului Islamic a lovit, provocând cele mai multe pierderi de vieți pentru armata americană din ultimii zece ani.
Pe măsură ce imagini înfiorătoare au străbătut lumea, Casa Albă a căutat să îndemne la calm. Jen Psaki, secretarul de presă de la Casa Albă, a declarat jurnaliștilor joi seară: „Orice zi în care pierdem militari poate fi cea mai rea zi a președinției și, sperăm, că nu vor mai exista. Dar suntem cu siguranță la începutul președinției în acest moment. Deci aș spune că (nr. Joe Biden) a fost întristat și, așa cum a spus astăzi, indignat de faptul că acești teroriști au luat viața soldaților noștri”.
A fost o zi de plină de emoții, altfel decât oricare alta la Casa Albă. Site-ul Politico a relatat că: „În timpul unei ședințe cu personalului, s-au auzit suspine, în timp ce diferiți membri ai personalului s-au abținut cu greu să nu plângă când au aflat despre decese, potrivit unei persoane familiarizate cu situația. Un oficial de la Casa Albă a descris ritmul evenimentelor zilei ca fiind copleșitor ”.
„Cel mai mare coșmar al președintelui”
Joe Biden, care la cei 78 de ani ai săi a trecut prin numeroase tragedii personale, a fost puternic afectat de ultimele pierderi de vieți. Leon Panetta, fost director al CIA și secretar al apărării în mandatul lui Barack Obama, își amintește că a stat alături de pe atunci vicepreședintele Biden când trupurile neînsuflețite ale unor soldați americani au fost repatriate din Afganistan.
„Mi-a fost clar că el a simțit cu adevărat pe deplin impactul pe care pierderea unei persoane dragi l-a avut asupra acestor familii. Sunt sigur că este un lucru cu care va trebui să se confrunte următoarele zile, să accepte că în mandatul său au avut loc pierderi de vieți”, a afirmat Panetta.
Trebuia să fie cel mai mare coșmar al președintelui Biden să fi pierdut mulți membri ai armatei într-o singură lovitură, când speranța lui, cred, a fost întotdeauna să putem să punem capăt prezenței noastre în Afganistan fără a pierde un alt american. Având în vedere ce s-a întâmplat, sunt sigur că a fost, probabil, cea mai proastă zi de mandat.
Leon Panetta, fost director al CIA:
Deocamdată, evacuarea haotică continuă, sub amenințarea constantă a unor noi atacuri, în încercarea de a scoate cât mai multe persoane până la termenul limită de 31 august. Există puține îndoială că unii cetățeni americani și multe mii de aliați afgani vor fi încă în țară după această dată. Soarta lor rămâne profund incertă și ar putea reprezenta o nouă provocare pentru președintele Biden.
„Dezastru total care va fi măsurat în cadavre”
Evenimentele din Afganistan au generat cele mai mari critici pe care le-a primit Biden în cele șapte luni de mandat, unii republicani cerându-i destituirea sau demisia. Trump a numit retragerea din Afganistan „cea mai mare umilință din istoria noastră”. Elise Stefanik, membru a Congresului american, a insistat că Biden are „sânge pe mâini”.
Liderii democrați au avut, în general, mesaje diplomatice, dar unii membri ai Congresului au cerut prelungirea termenului limită.
Seth Moulton, un veteran al Corpului Marinei SUA care a făcut o vizită surpriză la aeroportul din Kabul săptămâna aceasta, a declarat pentru o revistă din New York: „Lucrul pe care toată lumea trebuie să îl înțeleagă, chiar dacă sunteți complet de acord cu decizia administrației Biden de retragere, felul în care a fost organizată reprezintă un dezastru total care va fi măsurat în cadavre, pentru că mulți oameni vor muri pentru că nu pot pleca”.
Alte națiuni occidentale au încheiat rapid eforturile de evacuare după atac. Pentru aliați există o dezamăgire amară: Biden a fost văzut ca o mână fermă care ar putea restabili conducerea SUA pe scena mondială. Evenimentele de acum au zdruncinat încrederea.
„Nu cred că mai rămâne vreo îndoială, atunci când imaginile acelui haos de pe aeroport au fost arătate în întreaga lume, ele au avut un impact asupra credibilității Statelor Unite, în special în rândul aliaților care nu au avut un cuvânt de spus privind decizia de retragerea și strategia de după. Cred că Biden are mult de muncit pentru a încerca să restabilească credibilitatea, în special cu aliații noștri”, a afirmat Panetta.
Impactul politic
Cu toate acestea, spre disperarea multora, Biden nu a dat niciun centimetru înapoi, nu a recunoscut nicio eroare și nu a arătat nicio schimbarea. Public, a insistat asupra unui acord încheiat de Trump cu talibanii, pentru ca trupele americane să plece până în mai, lăsându-i doar două opțiuni: retragerea sau escaladarea confictului. Publicul american, epuizat de cel mai lung război al Americii, nu avea nicio dorință pentru ultima variantă
Unii observatori s-au arătat nedumeriți că mult-lăudata empatie a lui Biden, afișată pentru trupele americane, a fost mai puțin vizibilă când a venit vorbat de femeile și fetele afgane aflate acum la mila talibanilor, cât și de faptul că un politician concentrat mereu pe politică externă a prioritizat fără scuze interesele americane.
Popularitatea lui Biden a primit o lovitură dură, scăzând sub 50% pentru prima dată în sondajele de opinie. Cu toate acestea, el este norocos că următoarele alegeri, care vor decide echilibrul puterii în Congres, sunt la 15 luni distanță – o eternitate din punctul de vedere al știrilor politice. Faptul că a încheiat un război care a devenit nepopular în rândul americanilor ar putea produce alte efecte.
A fost un eșec al serviciilor de informații care nu cred că i se poate reproșa lui Biden. S-au descurcat cât au putut de bine în niște condiții foarte dificile.
Bob Shrum, un important strateg al democraților:
„Ar putea fi cea mai de succes evacuare aeriană din istoria acestui război sau poate chiar din istorie. Toți acești oameni care spun prematur că este sfârșitul lui Biden sunt total rupți de realitate și nu văd faptul că am mai trecut prin astfel de lucruri”, a mai spus Shrum.