Analiză „The Guardian”: Cine decide dacă Vladimir Putin este sau nu criminal de război?

A declara pe cineva „criminal de război” nu este echivalent cu o simplă rostire a acestor cuvinte, scrie „The Guardian”. Procesul este mult mai amplu și presupune un set de proceduri, detaliate în cele ce urmează. 

Termenul se aplică oricărei persoane care încalcă un set de reguli adoptate de liderii mondiali, set cunoscut drept legea conflictelor armate. Regulile se referă la felul în care statele se comportă pe timp de război. 

Aceste reguli au fost modificate și extinse în ultimul secol, fiind extrase din convențiile de la Geneva de după Al Doilea Război Mondial și din protocoale adăugate mai târziu. 

Regulile urmăresc să protejeze persoanele care nu participă la lupte și pe cei care nu mai pot lupta, inclusiv civili, precum: medicii și asistentele, soldații răniți și prizonierii de război. Protocoalele stabilesc cine poate fi vizat de atacuri și cu ce fel de arme se poate lupta. Anumite arme sunt interzise, inclusiv armele biologice sau chimice. 

Ce fel de crime fac din cineva un „criminal de război”? 

„Încălcări grave” ale convențiilor, care echivalează cu crime de război, includ uciderea intenționată, precum și distrugerea masivă și însușirea proprietății, atunci când acest lucru nu este justificat din punct de vedere militar. 

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Alte crime de război includ țintirea deliberată a civililor, utilizarea disproporționată a forței armate, folosirea de scuturi umane și luarea de ostatici. 

Curtea Penală Internațională incriminează, de asemenea, și crimele împotriva umanității comise în contextul „unui atac pe scară largă sau sistematic îndreptat împotriva oricărei populații civile”. Acestea includ asasinatul, exterminarea, tortura, violul și sclavia sexuală. 

Cel mai probabil mod prin care președintele Vladimir Putin ar putea fi definit drept „criminal de război” este prin doctrina juridică a „responsabilității de comandă”, notează The Guardian. 

În cazul în care comandanții ordonă, află despre sau sunt în poziția în care să afle despre crime pe care nu le preîntâmpină, aceștia pot fi trași la răspundere din punct de vedere legal. 

Care sunt căile spre înfăptuirea justiției 

În general, există patru căi pentru investigarea și determinarea crimelor de război, deși fiecare dintre ele are anumite limite, comentează ”The Guardian”. 

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

1. Prin intermediul Curții Penale Internaționale (CPI). 
2. Organizația Națiunilor Unite (ONU) ar putea transfera munca din cadrul comisiei de anchetă către un tribunal internațional hibrid pentru crime de război, pentru a-l urmări penal pe Vladimir Putin. 
3. Crearea unui tribunal sau a unei instanțe prin care Putin să fie judecat de către statele interesate, precum statele membre NATO sau ale Uniunii Europene și Statele Unite. Un astfel de exemplu este reprezentat de tribunalele militare de la Nurnberg împotriva liderilor naziști. 
4. Unele țări au propriile legi pentru urmărirea penală a crimelor de război. Germania, de exemplu, îl investighează deja pe Putin. Statele Unite nu au o astfel de lege, dar departamentul de justiție include o secțiune care se concentrează pe fapte precum genocidul internațional, tortura, recrutarea de copii în rândul soldaților și mutilarea genitală feminină. 

Unde ar putea avea loc procesul? 

Nu este clar. Rusia nu recunoaște jurisdicția Curții Penale Internaționale și nu ar trimite niciun suspect la sediul instanței de la Haga.

Nici Statele Unite nu recunosc autoritatea CPI. Putin ar putea fi, deci, judecat într-o țară aleasă de ONU sau de un consorțiu ales dintre țările implicate, dar aducerea lui în fața judecătorilor ar fi un proces dificil. 

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Ce alți șefi de state au fost judecați pentru crime de război 

Da. De la tribunalele din Nurnberg și Tokio până la audieri ad-hoc mai recente, lideri de rang înalt au fost urmăriți penal pentru acțiunile lor în țări precum Bosnia, Cambodgia și Rwanda. 

Fostul lider iugoslav Slobodan Milosevic a fost judecat de un tribunal al ONU de la Haga pentru conflictele sângeroase de la prăbușirea Iugoslaviei, la începutul anilor ‘90. A murit în celula sa, înainte ca instanța să poată da un verdict. Aliatul său, Radovan Karadzic, și generalul Ratko Mladik ispășesc în prezent condamnări pe viață. 

De asemenea, fostul președinte liberian Charles Taylor a fost condamnat la 50 de ani de închisoare pentru sponsorizarea atrocităților din țara vecină, Sierra Leone. 

Nu în ultimul rând, fostul dictator al Ciadului, Hissene Habre, care a murit anul trecut, a fost primul șef de stat condamnat pentru crime împotriva umanității de către un tribunal african. A primit pedeapsa cu închisoarea pe viață. 

Urmărește-ne pe Google News