Alegerile parlamentare din România, a șasea țară ca mărime din Uniunea Europeană, au oferit surprize și lecții importante cu privire la felul în care este percepută UE în estul blocului comunitar. Iar cea mai importantă lecție este că în România, discuțiile despre rolul țării în UE vor crește în intensitate în următorii ani și vor deveni mai polarizate, observă o analiză a VoteWatch, o organizație independentă de la Bruxelles, care analizează procesul de decizie în UE și activitățile instituțiilor europene.

Concluzia analizei se bazează pe două observații majore după alegeri:

  1. România va avea un guvern de coaliție, care, cel mai probabil, va include USR-PLUS, o alianță „cu legături puternice printre funcționarii europeni”. Acest lucru va facilita comunicarea dintre Bruxelles și București și va crește expertiza și profilul guvernamentalilor oficiali implicați în procesul de decizie al UE.
  2. Creșterea rolului USR-PLUS, pe de o parte, și ascensiunea noului partid conservator AUR (care susține integrarea economică a UE, în vreme ce se opune „standardizării culturale”), pe de altă parte, vor avea drept rezultat o analiză mult mai atentă a politicilor UE în România.

Acest lucru, notează VoteWatch, înseamnă că instituțiile UE și toate părțile interesate vor trebui să urmărească cu mai multă atenție dezbaterea din România, pentru a încerca să adapteze comunicarea la așteptările publicului.

Analiza think-tank-ului european concluzionează că PNL a avut rezultate mult sub așteptări, că PSD a avut un scor remarcabil, că USR-PLUS a mers la rândul său ușor sub potențial, în vreme ce revelația scrutinului a fost partidul AUR.

Concluziile VoteWatch:

  • Cu doar 26% din voturi, PNL (afiliat Partidului Popularilor Europeni) a subperformat „spectaculos” și a pierdut șansa de a forma singur guvernul.
  • PSD a reușit o revenire remarcabilă și a obținut primul loc, cu aproximativ 30% din voturi. În vreme ce este parte a grupului Socialiștilor și Democraților în Europa, orientările social-politice ale PSD îl țin conectat cu valorile conservatoare. Dar șansele PSD de a forma un guvern sunt foarte mici, în condițiile în care președintele este cel care va desemna premierul.
  • Alianța USR-PLUS, profund proeuropeană, condusă de președintele Renew din Parlamentul European, a obținut un rezultat ușor sub așteptări, din cauza prezenței reduse și a inabilității de a-și lărgi baza electorală în ultimii ani. Totuși, USR-PLUS beneficiază de pe urma noului echilibru de forțe, în condițiile în care prezența sa într-un guvern ca partener junior al PNL este inevitabilă.

Cea mai mare surpriză a alegerilor este partidul AUR, căreia analiza îi acordă și cea mai mare atenție.

Unul dintre obiectivele asumate ale AUR, observă VoteWatch, este unirea României cu Republica Moldova. Asta înseamnă că partidul are o poziționare fermă pro-NATO, ceea ce îl pune în conflict cu interesele Rusiei în regiune.

AUR susține statul de drept și economia de piață (fiind critic în privința intervenției statului). AUR susține investițiile străine, fiind critic la adresa corupției locale, care le blochează.

În același timp, AUR intenționează să monitorizeze atent activitatea instituțiilor UE, dorind să se asigure că nu există un tratament diferit al țărilor din estul UE și al celor din vest în cadrul UE.

Partidul este totodată critic la adresa a ceea ce el consideră „valorile neo-marxiste precum ideologia de gen și migrația”. Asta înseamnă, mai observă VoteWatch, că AUR este în conflict cu anumite aspecte susținute de instituțiile europene.

Această poziționare plasează AUR în grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, alături de grupări precum partidul spaniol Vox.

 
 

Urmărește-ne pe Google News